Declaraţia politică susţinută de către Deputatul Partidei Romilor “Pro – Europa”, Daniel Vasile, în Parlamentul României, cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor

Te aven bahtale, But barsa angle!

Pe 8 aprilie, romi din întreaga lume sărbătoresc Ziua Internaţională a Romilor.

În anul 1971, în data de 8 aprilie, are loc, la Londra, primul Congres Internaţional al romilor, congres prezidat de celebrul actor american de origine romă, Yul Braynner.

În cadrul Congresului International de la Londra a fost adoptat steagul internaţional al romilor, Imnul internaţional al romilor şi s-a pus bazele Uniunii Internaţionale a Romilor, organizaţie care, începând cu anul 1993, dobândeşte statut de organizaţie cu caracter consultativ pe lângă Organizţia Natiunilor Unite.

În anul 2006, Parlamentul României, la initiaţiva domnului deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii rome în Parlament, adoptă Legea nr.66/2006, prin care data de 8 aprilie este recunoscută ca Zi  Internatională de Sărbătoare a minorităţii rome.

Prezenţa romilor se pierde în istoria României. Prima atestare documentară a romilor pe teritoriul Ţării Româneşti datează din 3 octombrie 1385 şi se referă la sclavia romilor.  Domnitorul Dan Vodă confirmă dania de “40 de sălaşe se aţigani” (sclavi romi) dăruiti, de domnitorul Vladislav,  Mănăstirii Vodiţa.

Sclavia romilor, în fostele Principate Românesti, marchează 5 secole de sclavie, iar procesul de emancipare se finalizează în anul 1856 la 20 februarie.

În perioada interbelică, ia naştere miscarea de reprezentare civică şi politică a romilor prin înfiinţarea, în martie 1933, a “ Asociaţiei Generale a Romilor din România”.

Primele forme de asociere ale romilor au fost curmate violent de regimul antonescian şi de declanşarea celui de Al Doilea Război Mondial, prin deportarea romilor în Transnistria în vederea exterminării.

Astfel, ia naştere o nouă pagină neagră în istoria poporului rom, perioada celui de Al Doilea Război Mondial – Samudaripenul/Holocaustul romilor.

România antonesciana şi legionară, potrivit Raportului Comisiei Internaţionale privind studierea Holocaustului în România, a deportat, în Transnistria, în vederea exterminării 25.000 de romi, dintre care peste 11.000 au murit.

În timpul dictaturii comuniste, romii au fost subiect al politicii de asimilare şi sedentarizare forţată, iar orice forma de asociere a fost reprimată. În această perioadă, identitatea rom/ţigan reprezenta un stigmat, iar afirmarea identităţii etnice reprezenta un act de curaj.

După revoluţia din decembrie, odată cu răsturnarea regimului comunist, romii au fost reunoscuţi ca minoritate naţională. Acest lucru a presupus câştigarea unor drepturi civile şi politice, însă deteriorarea situaţiei economice şi sociale a romilor a continuat.

Deşi romii din România au fost şi sunt interesaţi să evolueze către o societate multietnică, mai tolerantă, printr-o bună convieţuire, care să le permită şi ridicarea standardului de viaţă, în ultimii 27 de ani nu a existat suficientă voinţă politică pentru ca romii din România să fie integraţi cu adevărat în societate.

Ziua de 8 aprilie trebuie să devină un simbol al convieţuirii paşnice şi al toleranţei şi un prilej pentru a marca importanţa dialogului interetnic între actorii sociali, autorităţile statului, societatea civilă şi minoritatea romilor, în vederea accelerării procesului de emancipare socială, culturală şi economică a romilor din România.

De asemenea, reprezintă un moment important pentru a condamna manifestările de orice natură cu caracter rasist, discriminatoriu la adresa romilor.

În istoria romilor, ziua de 8 aprilie reprezintă un moment de celebrare, de sărbătoare, însă adevaratul motiv de sărbătoare, celebrare, îl reprezintă puterea de supravieţuire a acestui popor.

Închei prin a vă spune “ Cine sunt romi”:

Un popor demn, un popor de supravietuitori!