La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost ucişi în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Parlamentul European a instituit, prin Rezoluţia din 15 aprilie 2015, ca ziua de 2 august să fie marcată drept ”Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor”, conform https://ec.europa.eu.
La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. Astfel, evenimentele de comemorare dedicate acestei zile au rolul de a readuce în mentalul colectiv public istorii şi poveşti ale suferinţelor îndurate, efectelor tragice ale urii rasiale şi ale pericolului ideologiilor extremiste.
Instituţiile europene şi fiecare ţară membră a Uniunii au responsabilitatea comună de a lupta împotriva discriminării şi a atitudinii rasiste faţă de romi şi de a îmbunătăţi integrarea acestora. În 2011, Comisia Europeană a solicitat elaborarea unor strategii naţionale de integrare a romilor. Evaluarea intermediară din 2017 a trecut în revistă progresele înregistrate de la lansarea cadrului Uniunii Europene, conform https://ec.europa.eu.
Romii sunt cea mai mare minoritate etnică din Europa. Din aproximativ 12 milioane de romi care trăiesc în Europa, aproximativ 6 milioane sunt cetăţeni sau rezidenţi ai Uniunii Europene. Mulţi romi din UE sunt încă victime ale prejudecăţilor şi excluziunii sociale, în ciuda reglementărilor clare în ceea ce priveşte discriminarea şi combaterea sa în toate statele membre ale UE, potrivit https://commission.europa.eu/.
La 7 octombrie 2020, Comisia Europeană a publicat noul cadru strategic al UE privind romii consolidat şi reformat, care stabileşte o abordare cuprinzătoare bazată pe trei piloni. Această abordare completează incluziunea socio-economică a romilor marginalizaţi cu promovarea egalităţii şi a participării. Toţi romii ar trebui să aibă oportunitatea de a-şi realiza întregul potenţial şi de a se implica în viaţa politică, socială, economică şi culturală, se arată pe site-ul https://commission.europa.eu/.
Din martie 2017 până în martie 2020 s-a derulat proiectul pilot ”Roma Civil Monitor”, finanţat de Comisia Europeană, care a vizat consolidarea mecanismelor de monitorizare asupra implementării strategiilor de integrare a romilor la nivel naţional prin activităţi sistematice ale societăţii civile. Acest proiect este implementat cu participarea activă a circa 90 de organizaţii non-guvernamentale din 27 de state membre. În cursul derulării proiectului a fost evidenţiat faptul că s-au înregistrat unele îmbunătăţiri, mai ales în domeniul educaţiei, însă este nevoie de eforturi suplimentare pentru combaterea discriminării şi pentru promovarea incluziunii sociale şi economice a comunităţilor de romi.
Comisia Europeană contribuie la procesul de incluziune a romilor prin finanţarea unei palete largi de programe şi prin numeroase proiecte. La nivelul politicii de coeziune, Comisia a propus în cadrul Noului Fond Social European Plus pentru perioada 2021-2027 promovarea incluziunii sociale a grupurilor marginalizate.
Programul JUSTROM urmăreşte intensificarea gradului de autonomie a femeilor rome şi sprijinirea victimelor discriminării. Prin programul INSCHOOL este promovată educaţia incluzivă şi desegregarea copiilor romi. În plus, programele ROMACT şi ROMACTED, iniţiative create în 2013 şi, respectiv, în 2016, ajută comunităţile de romi prin sprijinirea autorităţilor locale din 180 de municipalităţi din statele Uniunii Europene şi din cele candidate în procesul de elaborare, finanţare şi punere în aplicare a politicilor şi serviciilor publice menite sa creeze o societate mai favorabilă incluziunii romilor. Comisia Europeană colaborează la nivelul acestor programe cu organizaţia paneuropeană Consiliul Europei.
Executivul comunitar se implică pentru sprijinirea guvernelor şi societăţii civile din statele regiunii Balcanii de Vest şi din Turcia la nivel local, naţional şi regional în procesul de punere în aplicare a proiectelor de integrare a romilor. În perioada 2021-2027, sunt întreprinse acţiuni pe diferite domenii educaţie, ocuparea forţei de muncă, asistenţa medicală, locuinţe şi documentele de stare civilă, precum şi pe aspecte transversale ce contribuie la egalitatea de gen şi la combaterea discriminării.
Platforma Europeană pentru Incluziunea Romilor (”EPRI”) reuneşte guverne naţionale, Uniunea Europeană, organizaţii internaţionale şi societatea civilă roma. Aceasta îşi propune să stimuleze cooperarea şi schimbul de experienţă privind incluziunea cu succes a romilor.
În România a fost instituită ziua de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen.
La 17 iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în unanimitate, proiectul de lege pentru instituirea Zilei naţionale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen pentru data de 2 august. Camera Deputaţilor a fost for decizional în cazul acestui proiect, care fusese adoptat de Senat.
Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen a fost semnat de preşedintele României Klaus Iohannis la 10 iulie 2020, potrivit https://www.presidency.ro/
Textul Legii nr. 124/2020 pentru instituirea zilei de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 10 iulie 2020.
Articolul 1 prevede instituirea zilei de 2 august ca Ziua naţională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen, iar Articolul 2 explică faptul că ”în înţelesul prezentei legi, termenul Samudaripen provine din limba romani şi are înţelesul de ‘ucidere în masă”’.
Totodată, Articolul 3 prevede că, anual, cu prilejul comemorării Zilei naţionale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor – Samudaripen, se pot organiza acţiuni culturale, simpozioane, mese rotunde şi acţiuni cu tematică specifică, dedicate acestei zile.
Ministerul Culturii şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări dedicate acestui eveniment. Organizaţiile neguvernamentale interesate pot acorda sprijin logistic şi/sau financiar, după caz, pentru organizarea de manifestări dedicate comemorării acestei zile. Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune difuzează în cadrul programelor special destinate minorităţilor naţionale manifestările dedicate acestei zile.