Cineastul francez Tony Gatlif, un promotor al culturii rome şi cunoscut pentru aproximativ 20 de filme, inclusiv „Gadjo Dilo”, în care rolul principal feminin a fost interpretat de regretata Rona Hartner, a încetat din viaţă miercuri la vârsta de 77 de ani, a anunţat vineri familia sa, citată de AFP.
Regizorul a murit în oraşul Arles din regiunea Camargue, situată în sud-estul Franţei, în urma unor probleme de sănătate, în timp ce lucra la proiectul unui film istoric.
„Frumuseţea filmelor sale, generozitatea, bucuria, poezia şi dragostea sa pentru muzică vor rămâne mereu în noi”, au declarat soţia, copiii şi nepoţii cineastului într-un comunicat. Ei şi-au încheiat mesajul cu expresia romă „Latcho Drom”, care înseamnă „Drum bun!”.
„Latcho Drom” este şi titlul unuia dintre cele 25 de filme regizate de Tony Gatlif începând din 1975, inclusiv unele care au devenit clasice, precum „Gadjo Dilo” (1997) şi „Exils” (2004, recompensat cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes). Ultimul său lungmetraj, intitulat „Ange”, a fost lansat în 2025.
Poveştile sale, profund sociale, sunt adeseori însoţite de o muzică specială: flamenco în „Vengo” (2000), muzică ţigănească în „Les Princes” (1983) şi rebetiko – muzică tradiţională născută din fuziunea dintre folclorul din Grecia şi cel din Turcia – în „Djam” (2017).
„Tony Gatlif a avut o predilecţie pentru drumurile mai puţin bătătorite, pentru estomparea graniţelor şi pentru vieţi care, prea des, rămân neobservate. A filmat muzica, mişcarea, exilul şi libertatea cu o energie care îi era specifică doar lui”, a scris ministra franceză a Culturii, Catherine Pegard, pe reţeaua de socializare X.
Filmul său cel mai cunoscut, „Gadjo Dilo”, este un omagiu adus muzicii ţigăneşti, „o muzică ce strigă frica şi durerea unui popor cu sufletul rănit”, după cum spunea chiar Tony Gatlif. Filmul prezintă povestea unui tânăr francez idealist, interpretat de Romain Duris, care porneşte în căutarea unei cântăreţe pe care reuşeşte să o găsească într-o tabără de romi din România. Rolul principal feminin din acest film a fost interpretat de regretata actriţă Rona Hartner.
Născut cu numele Michel Dahamani dintr-un tată kabil şi o mamă romă pe 10 septembrie 1948, Tony Gatlif a cunoscut violenţa şi o viaţă marcată de peregrinări după ce a părăsit Algeria.
În urma unui control al Poliţiei franceze, când el avea aproximativ 12 ani, şi-a schimbat numele pentru a evita să fie repatriat în Algeria şi şi-a însuşit numele unui spaţiu verde din oraşul Alger, Parcul Gatlif.
După o perioadă petrecută într-o casă de corecţie, a fost trimis în regiunea franceză Camargue prin ordin judecătoresc. Trei ani mai târziu, a descoperit teatrul şi pe actorul de origine elveţiană Michel Simon, o legendă a cinematografiei franceze din anii ’30.
„Am dus o luptă împotriva destinului meu, m-am luptat cu mine însumi, iar asta nu este puţin lucru. Camargue face parte dintre lucrurile care m-au salvat”, declara Tony Gatlif în 2021.
„În trecut, eram violent, nimeni nu trebuia să mă atingă, eram un băiat rău (…), nu ascultam de nimeni, iar pentru mine cei mari, toţi oamenii, erau duşmanii mei. Din momentul în care am păşit în Camargue, am început să ascult şi asta ţine de respectul cu care oamenii îmi vorbeau, fără prejudecăţi”, a dezvăluit el.
Camargue, o regiune sălbatică situată între fluviul Rhone şi Marea Mediterană, este un spaţiu profund legat de cultura romă. În fiecare an, pelerinajele organizate la Saintes-Maries-de-la-Mer reunesc mii de romi pentru a o omagia pe Sfânta Sara, într-o celebrare a credinţei, a muzicii şi a tradiţiei.