Nicolae Păun: Declarație politică referitoare la Ziua Dezrobirii Romilor

Deputatul Nicolae Păun, președintele Partidei Romilor „Pro-Europa” a avut astăzi în Parlamentul României o declarație politică referitoarea la Ziua Dezrobirii Romilor, 20 Februarie 1856.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputaţilor a organizat, miercuri, o masă rotundă prilejuită de împlinirea a 169 de ani de la dezrobirea romilor.

Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, deputatul Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii rome în Parlament, a vorbit despre absenţa unui program de ţară pentru romi, menţionând că nici actuala coaliţie n-a demarat un astfel de proiect.

„Cred că după 169 de ani, 170 de ani, pentru că procesul de dezrobire n-a început la o dată fixă, (…) putem vorbi de perioade distincte, (…) în această perioadă, aşteptările comunităţilor de romi de pe teritoriul României cu siguranţă au fost altele. Probabil că, dacă societatea românească ne-ar fi tratat cu mai multă seriozitate, ar fi luat în considerare un lucru care este esenţial şi anume că 500 de ani am fost robi. Să fii rob înseamnă să slujeşti. Adică noi am slujit în diferite forme această ţară, fie că vorbim de romii mănăstireşti, fie că vorbim de alte categorii de romi – boiereşti sau alte categorii de romi, problema este că noi am slujit generaţii întregi. Şi, altfel spus, înseamnă că am pus umărul la bunăstarea acestei ţări, într-o formă sau alta, în anumite perioade mai bune sau mai rele ale istoriei neamului românesc”, a afirmat parlamentarul.

El a arătat că romii au participat direct sau indirect la cele două mari războaie, existând consemnări în acest sens şi gropi comune „care nici până acum nu au fost luate în considerare”.

„În 1989 a existat un ultim eveniment, să sperăm. Nu ştim ce ne mai aşteaptă istoria, dacă nu se va repeta, şi la 1989 romii au participat şi au pus numărul ca bunăstarea acestei ţări sau ţara să se îndrepte către un alt parcurs. Deci, am avut statut de robi, am avut statut de deportaţi, perioada 1941 – 1944, am avut statut de asimilaţi, perioada comunistă, am avut şi suntem într-o situaţie, zic eu, de marginalizare socială. O altă formă de robie, nu instituţionalizată, ci o robie modernă. Dintr-un număr procentual, zic eu, de 100% comunităţi de romi pe teritoriul României, 75% dintre romi o duc prost şi foarte prost, rău şi foarte rău, ceea ce înseamnă cu 170 de ani de libertate, aşa-zisă libertate, nu a fost şi nu este o perioadă în care putem să scoatem în evidenţă că lucruri extraordinare s-au petrecut”, a susţinut Păun.

Potrivit acestuia, sunt peste 200.000 de case ale romilor care nu au documente, sunt peste 100.000 de copii care nu merg la şcoală, abandonul şcolar fiind unul dramatic.

„Putem vorbi despre persoane tinere chiar sau chiar şi mai în vârstă – zeci de mii de persoane – care nu s-au întâlnit cu un medic de familie. Peste 200 şi ceva de mii tineri nu-şi găsesc un loc de muncă şi lista poate continua. Aşa că împărţim, dacă vreţi, minoritatea romă, după 170 de ani, în două categorii: o categorie procentuală, undeva la 20 – 25% care a reuşit prin generaţii de muncă sau generaţii anterioare au reuşit pe cont propriu, fără să fie ajutaţi, să se integreze (…) şi 75% care trăiesc ca în Evul Mediu”, a arătat deputatul.

Nicolae Păun a declarat că s-ar fi bucurat dacă actuala coaliţie guvernamentală şi-ar fi însuşit această situaţie, ar fi demarat un proiect sau un program de ţară.

„M-aş fi bucurat enorm de mult şi speranţele mele ar fi fost chiar foarte mari dacă actuala coaliţie guvernamentală şi-ar fi însuşit oarecum această stare de fapt şi ar fi demarat printre problemele pe care le are un Guvern, bineînţeles, un proiect sau un program de ţară, cel pe care noi l-am anunţat şi anume „Rom pentru România” şi ar fi încercat să vină cu nişte soluţii concrete. Deocamdată nu văd nimic concret şi ăsta este lucrul pentru care în următoarea perioadă de timp voi continua să atrag atenţia că nu este de ajuns doar să avem locuri speciale la licee, dacă nu reuşim să le punem două sendvişuri în pachet. (…) Trebuie să înţelegem că fără apă curentă, ca să putem să-i spălăm şi să putem să-i îngrijim, nu avem cum să-i facem o generaţie de bază a viitorului de mâine. Nu am revenit în Parlamentul României pentru că nu am loc de muncă, nu am revenit în Parlamentul României pentru că sunt dator la cineva, eu nu am coloratură politică, nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, nici de Polul nord, nici de Polul sud. Eu sunt reprezentantul comunităţilor de romi şi întotdeauna am să spun lucrurile aşa cum cred eu de cuviinţă că trebuie spuse”, a mai transmis Păun.

El a adăugat că are o misiune grea în următoarea perioadă de timp.

„Nu ne aflăm în lipsă de idei, încercăm să devenim parteneri şi nu să arătăm degetul, încercăm să devenim parteneri ai instituţiilor statului, pentru ca împreună să identificăm cele mai bune soluţii, să rezolvăm parte din problemele cu care se confruntă comunităţile de romi. Ăsta este şi motivul pentru care trebuie să mă deplasez, să stau de vorbă încă o dată cu premierul”, a menţionat Nicolae Păun.

Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, a subliniat, într-un mesaj transmis participanţilor, că dezrobirea romilor reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria naţională.

„Este important ca în această zi să amintim de suferinţele îndurate de această comunitate de-a lungul istoriei. Romii au fost supuşi, timp îndelungat, umilinţelor, discriminării şi unei vieţi lipsite de demnitate. Datoria noastră morală este să cunoaştem acest trecut, care ne aparţine tuturor, din care putem învăţa să ne opunem oricăror forme de violenţă, de excludere şi de ură. Istoria ne arată pericolul la care suntem expuşi atunci când ignorăm suferinţa celor marginalizaţi, când nu sancţionăm discriminarea şi când cedăm în faţa discursurilor care urmăresc să rescrie faptele şi să dezbine”, se arată în mesajul lui Bolojan, prezentat de consilierul prezidenţial Cătălina Galer.

Potrivit acestuia, dezrobirea romilor nu este doar un moment de comemorare, ci şi de celebrare a libertăţii, a speranţei şi a demnităţii recâştigate.

„Nu poate exista democraţie veritabilă fără cultură şi educaţie civică, iar România de astăzi dispune de cadrul legislativ şi educaţional prin care este sprijinită în mod activ incluziunea romilor, într-un climat de echilibru, dialog şi cunoaştere. Un exemplu în această direcţie este introducerea disciplinei ‘Istoria, robia şi deportarea romilor’ în programa şcolară, pentru elevii din ciclul gimnazial şi liceal. Astfel, necunoaşterea nu va mai putea servi drept scuză pentru a ignora tragedia acestei etnii. Din păcate, există în continuare decalaje care afectează comunitatea romă, mentalităţi retrograde care împiedică progresul social”, a adăugat preşedintele interimar.

Înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie şi Cultură a Romilor există doar pe hârtie, deşi legea a fost aprobată din anul 2023, a declarat, miercuri, deputatul Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii rome în Parlament.

La finalul unui eveniment care a marcat împlinirea a 169 de ani de la dezrobirea romilor, Nicolae Păun a afirmat că „nu sunt chiar atât de puţini ani care au trecut, dar mare lucru nu s-a petrecut”.

„Avem destul de multe probleme încă în continuare de rezolvat. (…) Nu cred că se va rezolva nimic. Nu am văzut în ultimii 30 de ani, sub nicio formă, o atenţie normală şi firească pe care ar trebui să o acorde un Guvern vizavi de o minoritate care 500 de ani a fost înrobită pe teritoriul României, a mai fost şi deportată şi au destul de multe probleme. Nu văd şi nu am speranţă. Este simplu. Trebuie să ne zbatem în continuare”, a transmis Nicolae Păun.

Întrebat în ce stadiu se află Muzeul Naţional de Istorie a Romilor, în condiţiile în care Parlamentul a adoptat o lege în acest sens, Nicole Păun a atras atenţia că iniţiativa există „doar pe hârtie”.

„Există, e pe hârtie. E din hârtie. Nu există nici Centru de Cultură, nici Muzeul de Istorie, nu există nimic”, a arătat parlamentarul.

Chestionat care ar fi motivele, el a răspuns: „Nu mă întrebaţi pe mine, că nu decid eu. Guvernul României decide, nu decid eu. Avem lege în ceea ce priveşte Centrul Naţional de Cultură a Romilor, de 20 de ani de zile, nu există locaţie. Avem lege în ceea ce priveşte Muzeul de Istorie şi Holocaustul comunităţilor de romi, nu există locaţie. Simplu. (…) Câte legi n-au fost date în Parlamentul României şi n-au fost respectate? Să fim serioşi. Nimic nu s-a schimbat. Cel puţin în ultimii 10 ani, nimic”, a susţinut Nicolae Păun.

La eveniment au participat reprezentanţi ai Departamentului de Relaţii Interetnice, parlamentari, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, jurnalişti.

Discuţiile au fost moderate de Cătălin Manea, prim-vicepreşedinte Asociaţia Partida Romilor Pro-Europa.