Judecata ţigănească (I rromani kriss)

Un rol important în unele comunităţi de rromi în luarea unor decizii importante privind comunitatea îl avea şi „sfatul bătrânilor” format din cei mai vârstnici şi înţelepţi membri ai cetei sau grupării respective de rromi.

Aceştia erau consultaţi şi decideau în problemele importante sau în judecarea unor fapte grave din interiorul comunităţii sau dintre membri ai comunităţii şi indivizi din afara ei; aceasta este „kriss rromani” sau judecată/lege ţigănească (tribunalul ţigănesc). Cu timpul s-a impus instituţia „judecăţii ţigăneşti” care constă, în principal, dintr-un „tribunal” constituit în cadrul comunităţii cu 3-5-7 persoane respectate, cu o bună reputaţie, şi care derulează şi coordonează o judecată clasică în care sund audiaţi: reclamantul, pârâtul, martorii etc. Verdictul este dat întotdeauna în ideea stingerii totale a conflictului, cu reparaţii morale şi materiale în conformitate cu tradiţiile şi cutumele ţigăneşti.

Judecata ţigănească se păstrează şi azi în multe comunităţi din ţară şi au un rol foarte important ca instituţie de reglare a moralităţii şi normelor de convieţuire între rromi dar şi între rromi şi alte comunităţi cu care vin în contact. Pricinile cele mai rapid şi rezonabil rezolvate de aceste „tribunale” sunt dintre rromi şi indivizi din afara comunităţii, existând ca principiu ideea micşorării numărului conflictelor în care este implicată întreaga comunitate de rromi.

Indivizii care se sustrag acestei judecăţi tradiţionale sunt, în general, repudiaţi de comunitate. După Revoluţia din 1989 o „noutate” în lumea ţigănească este infracţionalitatea în interiorul comunităţilor. Acest fapt este posibil atât datorită procesului de alterare a regulilor tradiţionale din comunităţile de rromi cât şi modalităţilor mult mai diverse pe care le au, în prezent, aceşti infractori de a se sustrage legilor nescrise.

Fenomenul recent al infracţionalităţii ţigăneşti, în interiorul propriilor comunităţi, are semnificaţia nefastă a începutului dezagregării vechilor legi ale şatrei. Rromani Kriss-ul este una dintre puţinele obiceiuri comună tuturor comunităţilor de rromi tradiţionali.