Este primul dans din ciclul de joc tradiţional, iar scopul acestuia este în primul rând iniţiatic. Dansul reprezintă o modalitate tradiţională de celebrare a bărbăţiei tinerilor din comunitate şi de afirmare a statutului social, având mai multe variante, în funcţie de comunitatea care îl practică.
Jocul fecioresc este specific mai multor zone din Transilvania, care-şi păstrează continuitatea în folclorul românesc, şi care – după cum se arată în decizia Comisiei UNESCO – reprezintă o demonstraţie de virtuozitate şi un amestec armonios de ritm şi mişcare.
Începând cu 2009, dansul a fost inclus în Inventarul elementelor patrimoniului cultural imaterial din România elaborat în conformitate cu articolele 11 şi 12 din Convenţie şi menţinut de Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Cultura tradiţională.
Fiecare comunitate are propriile sale variante, toate prezentând virtuozităţi şi combinaţii armonioase de mişcare şi ritm. Un rol special este atribuit conducătorului de dans şi coordonatorului care tratează şi integrează membrii grupului, în timp ce al doilea lider este selectat pentru calităţile sale de interpret şi conduce dansul. Dansatorii se repartizează în grupuri de băieţi şi bărbaţi cu vârste de la 5 la 70 de ani, printre care se numără dansatori români, maghiari şi romi. Acest aspect contribuie la dialogul intercultural şi oferă un context pentru a afla mai multe despre diversitatea culturală, prin participarea artiştilor locali care dansează la evenimente regionale sau prin respectarea stilurilor coregrafice ale diferitelor grupuri etnice. Faptul că toţi membrii comunităţii participă la dans, fie ca interpreţi, fie ca spectatori, sporeşte coeziunea socială. Jocul oferă tinerilor posibilitatea de a-şi consolida statutul social în comunităţile tradiţionale, în special în rândul fetelor şi familiilor lor, în aşteptarea căsătoriei, se arată pe ich.unesco.org.
Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit Convenţiei (astăzi fiind recunoscută drept Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii) şi conţine în prezent un număr impresionant de elemente, înscrise prin decizia Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.