Considerată una dintre cele mai mari artiste de muzică lăutărească, cu voce şi stil inegalabile, comparată cu Edith Piaf, Gabi Luncă a fost supranumită „ţiganca de mătase”, „marea doamnă a muzicii lăutăreşti”.
Alături de Dona Dumitru Siminică, Romica Puceanu şi Victor Gore, Gabi Luncă aparţine generaţiei ”clasice” a muzicii lăutăreşti urbane (mahala), potrivit volumului „Dicţionarul personalităţilor feminine din România” (Editura Meronia, 2009) şi site-urilor https://folclor-romanesc.ro şi https://cncr.gov.ro/.
S-a născut la 16 octombrie 1938, în comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Talentul muzical l-a moştenit de la tatăl ei, Dumitru Luncă, violonist în cadrul Orchestrei Armatei din Ploieşti.
A început să cânte în anul 1951, de la vârsta de 13 ani, alături de tatăl său, iar doi ani mai târziu a ajuns solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi.
Gabi Luncă a devenit cunoscută de la 17 ani, când era angajată la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploieşti, şi pe când avea 19 ani a fost invitată de Casa de discuri Electrecord să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese. Melodia de rezistenţă era ”Dă-mi drumul nevastă-n casă”.
A avut colaborări cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai Ploieşti şi cu Orchestra „Flacăra Prahovei” a Filarmonicii din Ploieşti, iar în 1956, a debutat la Radiodifuziunea Română cu melodia „Pe deasupra casei mele”.
În 1964, tânără romă cu o voce deosebită şi un simţ al interpretării vocale excepţional, se căsătoreşte cu acordeonistul Ion Onoriu, arată site-ul https://ikultura.ro/. Împreună aveau să creeze unele dintre cele mai frumoase cântece de ascultare vocale şi instrumentale, izvorâte din filonul nesecat al muzicii vechi, cântată de lăutarii romi. Începând cu 1973 practic toate înregistrările de până la sfârşitul carierei sunt realizate alături de formaţia lui Ion Onoriu, orchestră căreia se alătură mai târziu clarinetistul Mieluţă Bibescu, trompetistul Costel Vasilescu şi ţambalistul Toni Iordache.
În 1980 a avut primul său concert în străinătate, în Israel, după care au urmat alte turnee, notabile fiind cele din Berlin (1982), New York (1983), Paris şi Madrid (ambele în 1992).
În 1991, Gabi Luncă a organizat împreună cu Ion Onoriu cel mai mare concert de muzică lăutărească urbană (mahala) din istoria României, pe stadionul bucureştean Dinamo, cei doi impunându-se şi ca lideri ai etniei romilor în prima jumătate a anilor ’90, notează https://folclor-romanesc.ro şi https://ikultura.ro/. S-a retras, împreună cu soţul ei, în 1992, dedicându-se activităţii de misionarism în cadrul cultului penticostal căreia îi aparţinea de mai mult timp. Din 1993, Gabi Luncă nu a mai cântat decât la slujbele Bisericii Penticostale din Bucureşti, retrăgându-se complet de pe scena muzicală lăutărească, menţionează https://folclor-romanesc.ro.
Discografia interpretei însumează numeroase apariţii discografice ce conţin înregistrări efectuate în perioada 1959-1991 la casa de discuri Electrecord. De-a lungul carierei, a colaborat cu importanţi şefi de orchestră precum Nicu Stănescu, Ionel Budişteanu, Constantin Mirea, Zisu Georgescu sau Florian Economu, instrumentişti de prestigiu ca Nicolae Florian, Nicolae Vişan, Nicolae Crăciunescu, Marcel Budală, fraţii Gore, Titi Coadă.
A imprimat numeroase albume în perioada colaborării cu casa de discuri Electrecord, dintre care menţionăm: ”Gipsy Songs” (1974), ”Măi neicuţă din Piteşti” (1983), ”Anii mei şi tinereţea” (1991), ”Două mame pentru-o fată” (2005), ”Dă mamă cu biciu-n mine. Comori ale muzicii lăutăreşti” (2009).
La sfârşitul anilor 1990, înregistrările de la Electrecord au ajuns în Marea Britanie şi au intrat în atenţia postului de radio BBC cu albumul ”Gabi Luncă – Sounds From A Bygone Age Vol. 5” (”Cântece dintr-o altă vreme”), realizat de casa de discuri germană Asphalt Tango în 2008.
Printre cele mai cunoscute melodii ale ei au fost „Dă-mi drumul nevastă-n casa”, „Pe deasupra casei mele”, „Un părinte poate creşte”, „Cirip Cirip”, „Dă, mamă, cu biciu-n mine”, „Mama mea e florăreasă”, „Am crescut băieţi şi fete”, „Anii mei şi tinereţea „ş.a
În 2002 a fost nominalizată la ”The Listeners Award”, acordat la categoria World Music.
În 2011, doamna cântecului lăutăresc şi-a lansat cartea de memorii „Povestea vieţii noastre”. Cetăţean de Onoare al comunelor Vărbilău (jud. Prahova) şi Şiria (jud. Arad).
Gabi Luncă a murit la 2 aprilie 2021, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ilfov, unde era internată de două săptămâni cu COVID-19. Artista avea 83 de ani.