Rezultatele elevilor români la testele de evaluare PISA din 2018 au înregistrat o scădere faţă de anterioarele evaluări de acest tip.
Potrivit Simonei Vela, cercetător în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, comparativ cu ciclul anterior de testare, media internaţională a înregistrat o uşoară scădere (citire/lectură – 487, faţă de 493, matematica – 489, faţă de 490, ştiinţe – 489, faţă de 493 în 2015).
Aceasta tendinţă este înregistrată şi de ţara noastră: citire/lectură – 428 (n.r. punctaj) faţă de 434 în 2015, matematică – 430 faţă de 444, în 2015 şi ştiinţe – 426 (faţă de 435). Scorurile înregistrate în 2018 sunt mai mari în raport cu rezultatele din anii 2006 şi 2009, dar uşor mai mici comparativ cu cele înregistrate în 2015.
Astfel, la citire, elevii cu performanţe sub nivelul 2 pot înţelege texte simple, cu vocabular simplu şi cu informaţii explicite, însă nu pot realiza inferenţe pe baza textului citit, nu pot trage concluzii. Aceşti elevi au dificultăţi de interpretare a semnificaţiei textelor parcurse. La matematică, pot utiliza elemente simple de calcul, dar nivelul lor de achiziţii nu este suficient pentru a putea utiliza gândirea matematică în situaţii variate de viaţă. La ştiinţe, pot recunoaşte şi pot identifica unele explicaţii ale fenomenelor ştiinţifice simple, însă nu pot găsi cauzalităţi sau corelaţii ştiinţifice fără sprijin sau ghidare.
Potrivit cercetătorului, din punct de vedere al comparaţiei cu alte state, rezultatele elevilor români se plasează aproape de cele ale elevilor din Moldova, Muntenegru, Bulgaria, Emiratele Arabe Unite.
„Performanţele elevilor au fost măsurate pe 6 niveluri (pentru unele domenii, au fost definite subniveluri ale nivelului 1). Nivelul 2 este considerat nivelul de baza necesar a fi atins de tinerii aflaţi spre finalul învăţământului obligatoriu în vederea integrării eficiente în societatea cunoaşterii”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Educaţiei.
În România, testele de evaluare PISA 2018 au fost aplicate în 170 de instituţii de învăţământ. Au participat 5081 de elevi din clasele VII-X, fiind validate şi prelucrate 5075 de teste. Cea mai mare pondere au avut-o elevii din clasa a IX-a (77,9%), urmaţi de cei de clasa a X-a (15,1%), clasa a VIII-a (6%) şi de clasa a VII-a (0,9%).
Clasamentul PISA 2018 publicat marţi de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) reflectă o poziţionare a sistemului naţional de educaţie din România sub valorile medii înregistrate la nivelul ţărilor participante, potrivit gpseducation.oecd.org.
Lectură
În ceea ce priveşte lectura, care a fost secţiunea principală a clasamentelor PISA din 2015 şi 2018, elevii de 15 ani din România au obţinut anul trecut scorul de 428 de puncte, comparativ cu media de 487 de puncte înregistrată în ţările OCDE. Fetele din ţara noastră citesc mai bine decât băieţii, cu o diferenţă statistică semnificativă de 34 de puncte procentuale (media OCDE: 30 de puncte procentuale în favoarea fetelor).
Matematică
În medie, elevii români de 15 ani au obţinut un scor de 430 de puncte, în comparaţie cu media de 489 de puncte din cadrul ţărilor OCDE. Băieţii se descurcă mai bine decât fetele, cu o diferenţă statistică neimportantă de cinci puncte procentuale (media OCDE: 5 puncte procentuale în favoarea băieţilor).
Ştiinţe
În România, media performanţelor şcolare la materiile ştiinţifice obţinute de elevii de 15 ani a fost de 426 de puncte, sub media de 489 de puncte din cadrul ţărilor membre OCDE. Fetele au obţinut note mai bune decât băieţii, cu o diferenţă nesemnificativă din punct de vedere statistic de doar un punct procentual (media OCDE: 2 puncte procentuale în favoarea fetelor).
Statutul socio-economic explică 18% din variaţia abilităţilor de lectură ale elevilor de 15 ani din România (media OCDE: 12%).
Diferenţa medie dintre elevii avantajaţi şi cei dezavantajaţi în privinţa abilităţilor de lectură este de 109 puncte în ţara noastră, depăşind cu mult media de 89 de puncte din cadrul OCDE. Cu toate acestea, 9% dintre elevii dezavantajaţi au rezultate şcolare bune (media OCDE: 11%).
Evoluţia elevilor români la lectură
Evoluţia pe termen lung a performanţelor înregistrate în perioada de participare a României la testele PISA arată una dintre cele mai puternice ameliorări din rândul ţărilor şi teritoriilor participante (o creştere cu 7 puncte a scorului PISA, locul 7 din cele 29 de ţări care au înregistrat creşteri ale acestui indicator în 2018).
Evoluţia elevilor români la matematică
Evoluţia performanţelor la matematică între 2015 şi 2018 arată una dintre cele mai dramatice scăderi din rândul ţărilor participante la testele PISA (o scădere cu 14 puncte a scorului PISA, locul 16 din cele 16 care au înregistrat scăderi în 2018).
Participarea la educaţie
Procentul elevilor români care sunt înscrişi în şcoli publice sau de stat este unul dintre cele mai ridicate în rândul ţărilor participante la testele PISA (99%, locul 9/75 în 2018).
Un procent foarte mic din rândul elevilor români de 15 ani învaţă în şcoli private (1%, locul 66/75 în 2018).
Domenii de educaţie
Procentul elevilor români de 15 ani care se aşteaptă să lucreze în tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei până la vârsta de 30 de ani este unul dintre cele mai mari din rândul ţărilor participante la testele PISA (8,2%, locul 7/78 în 2018).
13,9% dintre băieţii români îşi doresc să lucreze în acest sector de activitate, în timp ce procentul fetelor din şcolile româneşti care vor acelaşi lucru este de 2,5%.
Bunăstarea elevilor
În România, elevii de 15 ani resimt timp de o săptămână pe an frica de eşec (o scădere de -0,27 a Indexului PISA, locul 68/77).
Performanţe şi statut socio-economic
În rândul elevilor dezavantajaţi, procentul acelora care nu au nicio idee clară despre viitoarele lor locuri lor de muncă este unul dintre cele mai mici din lume atunci când este comparat cu rezultatele înregistrate în celelalte ţări şi economii din OCDE (7,6%, locul 75/78 în 2018).
Procentul de elevi români competenţi în lectură (elevi din sfertul de jos al indexului PISA în funcţie de statutul economic, social şi cultural, care au performanţe similare cu elevii din sfertul de sus al indexului pe plan internaţional) este unul dintre cele mai scăzute din rândul ţărilor participante la testele PISA (8,8%, locul 67/76 în 2018).
Variaţia performanţei de citire explicată de statutul economic, social şi cultural al elevilor şi şcolilor (ESCS) este una dintre cele mai ridicate din rândul ţărilor participante la clasamentul PISA (18,1%, locul 4/76 în 2018).
Clasamentul PISA, studiu de referinţă din domeniul sistemelor de educaţie din lumea întreagă, este întocmit la fiecare trei ani de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Următoarea ediţie ce va fi publicată în 2021 va avea ca temă principală matematica, iar cea din 2024 – ştiinţa.
