Ziua internaţională a romilor – 8 Aprilie

Ziua internaţională a romilor este sărbătorită la 8 aprilie, amintind de data la care, în anul 1971, a avut loc, la Orpington, lângă Londra, prima reuniune la nivel internaţional a reprezentanţilor etniei rome, ocazie cu care a fost acreditat oficial termenul ”romi”, spre a-i desemna pe membrii etniei, se arată pe site-ul http://www.romea.cz/.

La congresul din 1971, au participat 23 de reprezentanţi din statele Cehoslovacia, Finlanda, Norvegia, Franţa, Marea Britanie, Germania, Ungaria, Irlanda, Spania şi Iugoslavia, dar şi observatori din Belgia, Canada, India şi Statele Unite, se arată pe site-ul http://iromaniunion.org/. Cu această ocazie, au fost adoptate, ca simboluri internaţionale, drapelul şi imnul ”Djelem, Djelem” (”Mergeam, mergeam”), compus de muzicianul Jarko Jovanovic. Drapelul este format din două culori, jumătatea de jos fiind verde, ca simbol al câmpurilor înverzite, iar cea de sus fiind albastră, simbolizând cerul senin, se arată pe site-ul http://artoteca.ro. La mijlocul steagului, este înfăţişată o roată de culoare roşie, care simbolizează nomadismul, spiritul călător al etniei, dar care aminteşte, totodată, de vechea roată indiană a sorţii.

Ziua romilor a fost însă recunoscută la nivel internaţional abia în anul 1990, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al Uniunii Internaţionale a Romilor, desfăşurat la Varşovia. În această zi, cei care aparţin acestei comunităţi celebrează cultura, limba, originea, unitatea, tradiţiile, într-un cuvânt, apartenenţa la acest grup. Totodată, celebrarea acestei zile reprezintă un semnal de alarmă faţă de problemele cu care se confruntă aceştia. Potrivit site-ului oficial al Parlamentului European, www.europarl.europa.eu, romii reprezintă cea mai mare minoritate etnică din Europa, circa 6.000.000 trăind în ţările din Uniunea Europeană, mulţi dintre ei fiind adesea expuşi la diverse forme de discriminare sau chiar de excludere socială. Deseori, membrii comunităţilor de romi nu beneficiază de îngrijire medicală sau de educaţie corespunzătoare, uneori nici măcar de condiţii de viaţă decente.

Un raport publicat pe site-ul amintit anterior relevă faptul că originea romilor, respectiv tot ceea ce ţine de istoria, limba şi cultura lor, este greu de identificat, în parte datorită faptului că există un contact limitat cu membrii acestei comunităţi, în parte pentru că limba lor şi toate dialectele derivate din aceasta s-au transmis, până de curând, doar prin viu grai. Abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea, India a fost identificată ca ţara lor de origine. Potrivit site-ului http://iccr.gov.in/, în urma cercetărilor efectuate până în zilele noastre, romii au pornit din regiunile nordice ale Indiei, începând cu secolul al V-lea, pentru a se îndrepta spre vest, către Europa şi America.

Manifestările prilejuite de această zi includ evenimente de promovare a valorilor culturale şi a limbii romani, dar în mod special a identităţii romilor. Istoria romilor a fost, însă, marcată şi de deportări şi lagăre de concentrare, Ziua internaţională a romilor fiind şi un moment de comemorare a celor ucişi în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, dar şi a celor care au suferit persecuţii, au fost închişi şi deportaţi în lagăre de exterminare în timpul regimurilor fasciste din numeroase ţări europene.

În anul 1983, a fost organizat, la Chandigargh, în India, un Festival Cultural Internaţional al Romilor, care s-a bucurat de prezenţa Indirei Ghandi, prim-ministru al Indiei. La 8 aprilie 2002, a fost celebrat jubileul milenar, care a marcat 1.000 de ani de atestare a romilor în Europa, eveniment ce a prilejuit desfăşurarea, în diferite ţări din lume, a ”Ceremoniei Râului”. Cu această ocazie, au fost aruncate, pe ape, flori şi lumânări aprinse, în memoria strămoşilor romi, care, cu o mie de ani înainte, porniseră către Europa, apoi către America şi de aici mai departe, se arată pe site-ul http://www.partidaromilor.ro/.

În România, la data de 8 aprilie se marchează ”Sărbătoarea etniei romilor din România”, în urma adoptării de către Parlamentul României a Legii nr. 66/2006, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 276 din 28.03.2006. Legea prevede celebrarea, în data de 8 aprilie a fiecărui an, a acestei sărbători, implicarea autorităţilor administraţiei publice centrale, cu atribuţii în domeniul asigurării egalităţii de şanse şi al combaterii discriminării, precum şi a celorlalte autorităţi centrale şi locale, pentru a sprijini organizarea de manifestări publice şi a unor acţiuni social-culturale dedicate acestei zile a etniei romilor. În acelaşi timp, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune vor reflecta, în cadrul programelor special destinate minorităţilor naţionale, manifestările respective.

În perioada 4-6 aprilie 2023, Consiliul Europei a marcat Ziua internaţională a romilor, printr-o întâlnire cu 35 de muncitori tineri romi, pentru a discuta despre consecinţele „discriminării intersectoriale” asupra fetelor şi femeilor de etnie romă, asupra persoanelor rome de orientare LGBTI+ şi asupra migranţilor romi. Seminarul, intitulat „Roma Youth Together”, este co-organizat cu organizaţii de tineret conduse de romi, inclusiv Institutul European pentru Arte şi Cultură a Romilor (ERIAC), TernYpe, Reţeaua Organizaţiilor Europene ale Romilor (ERGO) şi Phiren Amenca, scriu site-urile https://agenparl.eu/ şi https://www.coe.int/.

De asemenea, pe 6 aprilie 2023, a avut loc o ceremonie la Strasbourg şi Schiltigheim (suburbie a Strasbourg-ului), la care au participat secretarul general adjunct Bjorn Berge, precum şi primarii celor două localităţi.

Cu ocazia marcării Zilei internaţionale a romilor în 2022, raportorul general al Adunării Parlamentare pentru combaterea rasismului şi intoleranţei, Petra Bayr, a declarat: „La 51 de la primul Congres mondial al romilor din 8 aprilie 1971, rasismul şi discriminarea împotriva romilor şi a călătorilor rămân fenomene alarmant de răspândite în Europa”.

În vederea marcării anuale a acestei zile, Ministerul român al Afacerilor Externe reiterează importanţa pe care o au abordarea incluziunii sociale la nivel european şi eliminarea discursurilor politice care pot conduce la respingerea alterităţii la nivelul populaţiei majoritare, mai informează site-ul ministerului.