În fiecare an la data de 15 mai este sărbătorită Ziua internaţională a familiilor cu scopul de a marca importanţa pe care comunitatea internaţională o acordă familiilor, fiind în acelaşi timp o bună oportunitate pentru a atrage atenţia asupra problemelor cu care se confruntă acestea la nivel mondial.
Această Zi internaţională a fost instituită pentru a promova conştientizarea problemelor de legate de familie, a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile. Activităţile specifice acestei zile sunt reprezentate, de obicei, de conferinţe, seminarii, programe radio şi televiziune, articole de presă şi programe culturale, conform site-ului Organizaţiei Naţiunilor Unite, www.un.org.
Tema din acest an a Zilei internaţionale a familiilor se referă la „Tendinţe demografice şi familii” („Demographic Trends and Families”), potrivit www.un.org/en/observances/international-day-of-familie.
La sfârşitul anului 2022, populaţia lumii a ajuns la opt miliarde de oameni. Caracterizat de Secretarul General al ONU, António Guterres, drept „o piatră de hotar în dezvoltarea umană”, acest eveniment emblematic ilustrează progrese majore în domeniul sănătăţii, prelungind durata vieţii umane. Creşterea populaţiei va continua, deşi într-un ritm descrescător. Se estimează că va ajunge la 9,8 miliarde în anul 2050 şi la 11,2 în anul 2100, îngrijorările crescând cu privire la perspectivele urbanizării durabile şi gestionarea schimbărilor climatice.
Schimbarea demografică este una dintre cele mai importante megatendinţe care afectează lumea noastră şi viaţa şi bunăstarea familiilor din întreaga lume. Tendinţele demografice sunt în mare parte modelate de modelele de fertilitate şi mortalitate. Scăderea ratelor de fertilitate are ca rezultat beneficii pentru familii, deoarece acestea sunt mai capabile să investească în sănătatea şi educaţia copiilor lor, ceea ce, la rândul său, ajută la reducerea sărăciei şi la o mai bună dezvoltare socio-economică. Cercetările indică faptul că scăderea fertilităţii creşte, de asemenea, participarea femeilor la muncă. Pe de altă parte, scăderea fertilităţii are ca rezultat familii mai mici, care sunt mai puţin susceptibile de a face faţă îngrijirii şi altor obligaţii casnice. Ca atare, în timp de şomaj sau de boală, familiile au mai puţini membri pe care să se bazeze. În plus, ratele scăzute de fertilitate pot submina forţele de muncă şi structurile sociale, declanşând răspunsuri drastice cu consecinţe greu de anticipat pentru problemele de la securitatea socială la egalitatea de gen.
Conform statisticilor ONU, speranţa de viaţă globală la naştere a ajuns la 72,8 ani în 2019, o îmbunătăţire de aproximativ 9 ani faţă de 1990. Până în anul 2030, aproape 12% din populaţia lumii va avea 65 de ani sau mai mult. Până în 2050, longevitatea medie la nivel global va ajunge la aproximativ 77,2 ani. La nivel global, peste 23% dintre persoane, echivalentul a peste un miliard de oameni, trăiesc în mahalale din zonele urbane. Estimările arată că o creştere de un procent într-o populaţie urbană creşte incidenţa mahalalelor cu 5,3% în Asia şi 2,3% în Africa. Se estimează, totodată, că 2% din populaţia globală este fără adăpost şi încă 20% locuiesc în locuinţe neadecvate.
În anii ’80, ONU a început să îşi îndrepte atenţia spre problemele familiilor. În 1983, pe baza recomandărilor Consiliului Economic şi Social, Comisia pentru Dezvoltare Socială a publicat rezoluţia „Rolul familiei în procesul de dezvoltare” (1983/23), în care îi cerea Secretarului General al ONU să îmbunătăţească procesul de conştientizare a problemelor şi nevoilor familiilor în rândul publicului şi al factorilor de decizie, precum şi metode eficiente pentru a veni în întâmpinarea acestor probleme şi nevoi. De asemenea, la cea de-a 43-a sesiune, i s-a solicitat Secretarului General să înainteze Adunării Generale ONU un raport bazat pe comentariile şi propunerile statelor membre cu privire la proclamarea unui an al familiei şi asupra altor mijloace pentru a îmbunătăţi poziţia şi bunăstarea familiilor, dar şi pentru a intensifica eforturile de cooperare internaţională ca parte a iniţiativei globale de avansare a progresului şi a dezvoltării sociale.
După ce prin Rezoluţia 44/82 din 9 decembrie 1989, ONU a proclamat 1989 drept Anul internaţional al familiilor, prin Rezoluţia 47/237, la 20 septembrie 1993, a fost instituită şi Ziua internaţională a familiilor, fiind considerată un prilej pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile, scrie site-ul www.un.org.
Anul 1994 a fost declarat An Internaţional al Familiilor, iar din 1995 această zi este sărbătorită în mai multe ţări de pe glob.
La 25 septembrie 2015, 193 de state membre ale ONU au adoptat în unanimitate Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă, un set de 17 obiective care au ca scop eliminarea sărăciei, a discriminării, a abuzurilor şi a deceselor care pot fi prevenite, precum şi eliminarea distrugerii mediului înconjurător. Familiile, politicile publice şi programele orientate spre familie sunt vitale pentru îndeplinirea acestor obiective, mai notează site-ul oficial al ONU.