La 9 octombrie, în fiecare an, este marcată, la nivel naţional, Ziua Holocaustului. În urma adoptării Hotărârii de Guvern nr. 672/5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie (dată ce marchează începutul deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941), pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului. În baza acestei decizii, în fiecare an, la 9 octombrie, autorităţile române organizează manifestări dedicate memoriei Holocaustului, incluzând: conferinţe, seminarii, lansări de carte, spectacole, concursuri şcolare etc., potrivit https://mae.ro/.
Această zi a fost instituită în urma propunerii făcute de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel (1928-2016), laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1986. Rememorarea evenimentelor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial şi comemorarea Zilei Holocaustului reprezintă o expresie a compasiunii şi respectului, dar mai ales o responsabilitate civică firească prin care se poate preveni reiterarea unor astfel de acţiuni cu caracter antisemit, rasial, discriminatoriu.
Fără a putea stabili cu exactitate numărul evreilor români şi al evreilor din teritoriile aflate sub administraţie românească care au fost ucişi în timpul Holocaustului, Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România apreciază că, în timpul Holocaustului, în România şi în teritoriile aflate sub controlul său au fost ucişi sau au murit între 280.000 şi 380.000 de evrei români şi ucraineni, la care se adaugă şi aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum şi 5.000 de evrei români care se aflau atunci în alte ţări din Europa. De asemenea, printre cei supuşi regimului de exterminare din Transnistria au fost şi mii de familii de romi, deportate pe parcursul anilor 1942-1943. Din cei 25.000 de romi trimişi în Transnistria, aproximativ 11.000 au pierit, se arată în „Raportul final” al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România, din anul 2004, conform site-ului oficial al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, https://www.inshr-ew.ro/. Institutul, constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 902 din 4 august 2005, are ca obiect de activitate identificarea, culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la Holocaust, în rezolvarea unor probleme ştiinţifice, precum şi elaborarea şi implementarea de programe educaţionale privind acest fenomen istoric.
La 9 octombrie 2023, Direcţia Patrimoniu Cultural Universitar a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prin Muzeul Virtual şi Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei, organizează programul cultural-artistic „O zi în lagăr”. Evenimentul cuprinde reprezentaţii dramatice, poezii şi reflecţii despre ghetoizarea şi deportarea evreilor din Nordul Transilvaniei, prezentate de elevii Colegiului Tehnic Energetic din Cluj-Napoca, sub îndrumarea doamnei profesoare Oana Nan şi în colaborare cu Muzeul Virtual şi Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei. Evenimentul are loc, de la ora 17:30, în UBB Art Hall, intrarea fiind liberă, potrivit https://ubbcultural.ubbcluj.ro/.
O ceremonie a avut loc, la Palatul Victoria din Bucureşti, la 3 octombrie 2023, organizată cu ocazia introducerii la nivel naţional a predării cursului obligatoriu pentru liceu „Istoria Evreilor. Holocaustul”. Cu acest prilej, ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, a declarat că lansarea acestei noi discipline de studiu dedicată istoriei poporului evreu şi Holocaustului reprezintă „un important pas înainte”, care dovedeşte că Holocaustul şi victimele sale nu vor fi niciodată uitate. Ea a menţionat că acest demers a fost sprijinit de Ambasada SUA care a oferit în 2022, programul de schimb profesional International Visitor Leadership, finanţat de Departamentul de Stat american pentru câţiva dintre membrii comisiei care a dezvoltat programa şcolară. Kavalec a dat asigurări că Ambasada SUA va continua să sprijine educaţia despre Holocaust, inclusiv prin evenimente precum Şcoala de vară „Elie Wiesel Study Tour”, care va ajuta la formarea unei noi generaţii de profesori şi activişti civici.
Un Memorial al Victimelor Holocaustului din România a fost inaugurat la 8 octombrie 2009, la iniţiativa Ministerului Culturii şi Cultelor, ca urmare a recomandărilor Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, în vederea recunoaşterii şi, totodată, a asumării crimelor comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial împotriva comunităţii evreieşti şi împotriva comunităţii rome. Ansamblul sculptural este realizat de artistul Peter Jacobi şi cuprinde o incintă memorială centrală, în jurul căreia se află cinci sculpturi, Coloana Memorială, Via Dolorosa, Roata Romilor, Steaua lui David şi Epitaf, şi două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, arată http://inshr-ew.ro/.
La 8 octombrie 2019, preşedintele Klaus Iohannis a semnat Decretul nr. 731 pentru promulgarea Legii nr.174 din 9 octombrie 2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, care are ca scop prezentarea şi promovarea istoriei culturii şi tradiţiilor comunităţii evreieşti din România, protejarea victimelor Holocaustului şi combaterea antisemitismului, potrivit https://www.presidency.ro/.
România a exercitat, în perioada martie 2016-martie 2017, preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), în acest mandat fiind adoptată definiţia de lucru a antisemitismului, realizare remarcabilă a IHRA. La nivel naţional, a fost adoptată Legea 157/2 iulie 2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 4 iulie 2018, conform http://legislatie.just.ro/.
Ziua de 2 august a fost recunoscută ca „Zi Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, prin rezoluţia Parlamentului European din 15 aprilie 2015. În august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de oameni de etnie romă (femei, bătrâni şi copii din aşa-numitul „lagăr al ţiganilor”) au fost exterminaţi în camerele de gazare, conform www.gov.ro.
Victimele Holocaustului sunt comemorate şi la nivel internaţional, la 27 ianuarie, rezoluţia 60/7 fiind adoptată, în acest sens, la 1 noiembrie 2005 de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Rezoluţia ONU respinge orice negare a Holocaustului ca eveniment istoric, fie integral sau parţial, şi felicită statele care s-au angajat în mod activ în conservarea siturilor care au servit ca lagăre de exterminare naziste, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată şi închisori în timpul Holocaustului, potrivit https://www.un.org/.
Muzeul Virtual şi Muzeul Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei au fost inaugurate la 9 octombrie 2017, vizitarea şi consultarea fondului documentar de câteva sute de exponate fiind posibilă atât personal, la sediul Muzeului Documentar, cât şi online, la adresa Muzeului Virtual, holocausttransilvania.ro, potrivit https://muzee.ubbcluj.ro/.
Muzeul Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei aparţine de Universitatea „Babeş-Bolyai” şi este deschis în spaţiile Institutului de Iudaistică şi Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” din Cluj-Napoca. Muzeul, alături de documente şi exponate originale structurate tematic, conţine şi o secţiune în care sunt proiectate pe un ecran mărturii video şi audio ale supravieţuitorilor şi ale membrilor familiilor acestora. Această instalaţie multimedia este amplasată în cadrul expoziţiei de pictură şi sculptură dedicată temei Holocaustului şi realizată de artistul plastic clujean, Egon Marc Lövith (1923-2009), el însuşi supravieţuitor al lagărelor de exterminare naziste.
Muzeul Virtual al Holocaustului din Nordul Transilvaniei – holocausttransilvania.ro – reprezintă o premieră în lume, fiind un muzeu virtual în adevărata accepţiune a acestui termen. Muzeul Virtual al Holocaustului din Nordul Transilvaniei exemplifică fenomenul Holocaustului din această zonă în totalitatea sa, descriindu-l, ilustrându-l şi exemplificând toate aspectele referitoare la exterminarea evreilor din această regiune. În acest sens, este primul muzeu virtual al Holocaustului din lume. Consultarea colecţiilor Muzeului Virtual este posibilă atât în limba română, cât şi în limba engleză.