Connect with us

Sanatate

Vor fi înfiinţate caravane pentru vaccinarea anti-COVID a persoanelor greu deplasabile

Medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, a declarat, duminică seara, că vor fi înfiinţate şi centre mobile de vaccinare – caravane – care ar urma să asigure imunizarea persoanelor care sunt greu deplasabile sau a celor cu dizabilităţi.

„Centrele de vaccinare vor fi, pe de o parte, la nivelul spitalelor, care vor vaccina personalul propriu, şi vor fi înfiinţate centre de vaccinare fixe şi centre de vaccinare mobile – caravane, care vor asigura vaccinarea persoanelor care sunt greu deplasabile, de exemplu în mediul rural, sau a persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, echipe mobile de vaccinare vor asigura, în parte, vaccinarea persoanelor din infrastructura esenţială critică”, a declarat specialistul, la Digi 24.

El a spus că, în cel mai fericit scenariu, primele doze de vaccin sunt aşteptate în România în a doua jumătate a lunii decembrie, iar în scenariul pesimist – în lunile ianuarie-februarie.

„În cel mai fericit caz, ne aşteptăm ca în a doua jumătate a lunii decembrie să avem disponibile primele doze de vaccin, cel puţin de la o companie producătoare. În scenariul pesimist, probabil că vom vorbi de luna ianuarie – februarie”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a precizat că ar fi vorba despre cel puţin 2,4 milioane de doze de la AstraZeneca şi, probabil, tot atâtea de la Pfizer.

„Din 1.200.000 de doze noi putem vaccina circa 600.000 de persoane. În acest moment, în sistemul medical sunt estimate circa 250.000 – 300.000 de persoane. Cu siguranţă noi vom acoperi mai mult decât personalul medical şi tot ce înseamnă personal auxiliar din domeniul sănătăţii şi domeniul asistenţei sociale şi foarte probabil vom începe şi campania de vaccinare pentru persoanele vulnerabile – vârstnici şi cei cu boli cronice, în paralel cu vaccinarea persoanelor care desfăşoară activităţi în infrastructura critică”, a arătat medicul.

Dr. Valeriu Gheorghiţă a menţionat că principalul centru de stocare în România va fi Institutul Cantacuzino.

„Vor exista, pe lângă Institutul Cantacuzino, încă şase centre regionale, respectiv în locaţia a şase spitale militare, care vor fi prevăzute – şi există aparatura – cu aceste congelatoare de minus 80 de grade care au capacitatea de stocare a unui număr mare de doze. (…) La minus 80 de grade dozele rezistă timp de şase luni, însă datoria noastră este să epuizăm cât mai rapid aceste doze, pentru că nu putem să lărgim la nesfârşit capacitatea de stocare. În permanenţă vom avea tranşe de vaccinuri care ne vor fi livrate şi atunci noi trebuie să asigurăm în paralel şi consumul acestor doze”, a subliniat specialistul.

El a arătat că tot procesul de vaccinare se va efectua în urma unei planificări, în mod deosebit pentru sistemul medical şi de asistenţă socială şi în baza unor programări electronice pentru celelalte categorii de persoane, iar programarea se poate face fie electronic, fie telefonic, fie prin intermediul medicului de familie, dar toate datele se vor revărsa în aceeaşi platformă comună tocmai pentru a avea o evidenţă cât mai clară a numărului persoanelor imunizate.

Medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID, a declarat, duminică seara, că în campania de informare a populaţiei vor fi angrenaţi atât specialişti în domeniul medical, asociaţii profesionale şi asociaţii ale pacienţilor, dar şi lideri de opinie din mediul cultural sau artistic, atâta vreme cât vor dori să facă parte din această activitate de comunicare.

El a anunţat, într-o emisiune la Digi 24, că există deja un expert în comunicare care va coordona informarea populaţiei, iar comunicarea se va face prin mai multe mijloace.

„Va exista o platformă comună în care fiecare persoană poate să găsească cele mai importante informaţii despre vaccinare şi despre tipurile de vaccinuri. De asemenea, pe lângă această platformă vor exista o serie de comunicatori, care sunt experţi în domeniul medical, asociaţii profesionale, inclusiv asociaţii de pacienţi, la care vor adera şi experţi din alte domenii şi lideri de opinie din alte domenii – mediul cultural, artistic, atâta timp cât doresc să facă parte din această activitate de informare”, a spus medicul Valeriu Gheorghiţă.

Valeriu Gheorghiţă, medic infecţionist la Spitalul Militar Central, coordonator al campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID-19, se declară convins că o vaccinare împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2 poate fi „cea mai eficientă şi mai scurtă” cale prin care populaţia poate reveni la normalitate.

„Vaccinarea în general scade consumul de antibiotice. Vaccinarea antigripală scade consumul de antibiotice şi implicit scade riscul de dezvoltare a rezistenţei germenilor la antibiotice. În ceea ce priveşte infecţia cu SARS-CoV-2, boala COVID-19, trebuie să înţelegem cu toţii că avem, până la urmă, o veste extraordinară, aceea a perspectivei unui vaccin în perioada imediat următoare, motiv pentru care avem o rază de speranţă, avem un motiv de care să ne legăm şi un orizont de aşteptare şi cred cu toată tăria că este cea mai eficientă şi mai scurtă cale prin care noi putem, cu toţii, să revenim la normalitate, aşa cum o ştiam anterior”, a declarat Gheorghiţă, joi, în cadrul dezbaterii „Conştientizarea consumului de antibiotice în timpul pandemiei de COVID-19”, organizată de DC Media Group.

El subliniat că antibioticele se numără printre medicamentele pe care „pe măsură ce le folosim, îşi pierd în eficienţă” din cauză că agenţii patogeni au capacitatea de a se adapta şi de a deveni rezistenţi la acestea.

„Practic, este un fenomen natural, pe care noi nu îl putem evita la nesfârşit, dar îl putem încetini, atât ca viteză de apariţie şi ca impact la nivelul societăţii. De altfel, se şi estimează în momentul acesta că rezistenţa anti-microbiană reprezintă una dintre principalele ameninţări la sănătatea publică a populaţiei. (…) Este foarte important să utilizăm cu mare responsabilitate aceste antibiotice, din cauza riscului de dobândire a rezistenţei. Acesta este un aspect. Al doilea aspect este legat de infecţiile asociate asistenţei medicale, tocmai prin aceşti germeni multirezistenţi care, în final, se selectează în urma terapiilor antibiotice prelungite la pacienţi cu comorbidităţi, la pacienţi aflaţi în stare critică, în special la secţii de terapie intensivă”, a spus medicul.

Valeriu Gheorghiţă a atras atenţia şi asupra toxicităţii şi efectelor adverse pe care le poate genera utilizarea „iresponsabilă” a antibioticelor. Întrebat ce le transmite persoanelor care îşi fac stocuri de Azitromicină, considerând că ar fi utilă în tratarea infecţiei cu noul coronavirus, Gheorghiţă a precizat că acest lucru nu se justifică.

„În momentul de faţă avem suficiente date disponibile care ne spun cât se poate de clar că azitromicina nu are beneficii şi nu se recomandă la pacientul cu infecţie SARS-CoV-2, pentru că nu aduce beneficii clinice, iar pe noi ne interesează beneficiile clinice reale şi nu efectul placebo, nu ideea de a administra un tratament unui pacient, fără să aibă nevoie. Majoritatea formelor uşoare de infecţie cu SARS-CoV-2 la pacienţii tineri, fără comorbidităţi, sunt auto-limitate şi avem nevoie doar de tratament simptomatic, fără necesitatea unui tratament antiviral şi, categoric, fără nevoia unui tratament antibiotic, dacă pacientul nu are o boală cronică, nu are semne de supra-infecţie bacteriană. Lucrurile trebuie judecate de la caz la caz. Altfel, ne vom trezi după terminarea pandemiei cu o rezistenţă extrem de crescută a pneumococului rezistent (…) sau stafilococului. Cred că aici trebuie să punem în balanţă beneficiile vizavi de consecinţele pe care le putem avea în perioada post-pandemică, legat de riscurile rezistenţei la antibiotice”, a spus el.

Continue Reading
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință