Schimbările climatice reprezintă o „ameninţare existenţială” la adresa vieţii de pe Pământ, a avertizat marţi un grup de oameni de ştiinţă eminenţi, într-un raport care analizează evenimentele meteorologice extreme din 2023 şi acţiunile umanităţii considerate insuficiente ca răspuns la acestea, relatează AFP.
Studiul, publicat în jurnalul ştiinţific BioScience, a examinat 35 de „semne vitale” la nivel planetar, inclusiv poluarea cu dioxid de carbon (CO2), consumul de energie şi carne pe cap de locuitor, defrişarea prin incendiu sau zilele cu căldură extremă. Un număr de 20 dintre aceşti indicatori au atins un nivel record în 2023, a constatat această coaliţie ştiinţifică internaţională.
„Într-adevăr, suntem şocaţi de ferocitatea evenimentelor meteorologice extreme din 2023. Am intrat pe un teritoriu neexplorat, care ne înspăimântă”, a scris grupul de specialişti.
În timp ce 2023 este pe cale să devină cel mai călduros an înregistrat vreodată, regiuni întregi au fost afectate de valuri de căldură mortale, furtuni, inundaţii, uneori dezastrele înlănţuindu-se.
În ceea ce priveşte oceanele, temperaturile „sunt complet anormale” de luni de zile, fără ca oamenii de ştiinţă să poată explica pe deplin acest fenomen, a subliniat Johan Rockstrom, directorul Institutului din Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK).
Pentru aceşti oameni de ştiinţă, concluzia este clară: „viaţa de pe planeta Pământ este sub asediu”.
Omenirea a făcut însă doar „progrese minime” în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – concentraţiile ating niveluri record, iar subvenţiile pentru combustibilii fosili au crescut vertiginos.
„Trebuie să ne schimbăm perspectiva asupra urgenţei climatice, care nu mai este o problemă de mediu izolată, ci o ameninţare sistemică şi existenţială”, se arată în raportul publicat cu o lună înainte de a 28-a Conferinţă a Părţilor (COP 28) asupra climei, care va avea loc la Dubai.
Cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris – limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius comparativ cu valorile din era preindustrială – va trebui măsurat pe mai mulţi ani pentru a fi considerat atins. Însă această limită ar putea fi depăşită acum anual, a avertizat William Ripple, coautor principal al raportului, ceea ce ar deschide calea către un cerc vicios de agravare a încălzirii: topirea calotelor glaciare de la poli, degradarea pădurilor, dezgheţarea rezervoarelor de carbon din permafrost, extincţia coralilor şi altele.
„Odată depăşite, aceste puncte critice ar putea schimba clima noastră într-un mod dificil, dacă nu imposibil, de inversat”, a avertizat acest profesor de la Universitatea din Oregon, Statele Unite.
„Nu vom evita anumite puncte critice; este, mai degrabă, vorba despre încetinirea pagubelor”, a declarat pentru AFP Tim Lenton de la Universitatea din Exeter, Anglia, amintind de necesitatea unei reduceri drastice a emisiilor. Pentru că fiecare fracţiune de grad contează, iar „jocul nu s-a terminat”.
Trei până la şase miliarde de oameni s-ar putea găsi „dincolo de regiunea locuibilă” a globului până la sfârşitul secolului, se avertizează în raport.
Cea de-a 28-a Conferinţă a Părţilor (COP 28) la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) va avea loc la Dubai în perioada 30 noiembrie-12 decembrie 2023.