Unul din 5 copii este afectat de o perioadă cel puţin dublă de zile de căldură extremă comparativ cu situaţia din urmă cu 60 de ani, la nivel mondial, a avertizat marţi Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), care a făcut apel la guverne să protejeze această categorie de populaţie de temperaturile potenţial letale pentru cei mai vulnerabili, relatează AFP.
Ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de activităţile umane, 2023 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată, iar 2024 ar putea stabili un nou record. În acest context, UNICEF a examinat unul dintre efectele încălzirii globale, căldura extremă, în special numărul de zile care depăşesc 35 de grade Celsius în fiecare an, comparând media anilor 1960 cu cea din perioada 2020-2024.
Potrivit rezultatului, „un copil din cinci este afectat în prezent de două ori mai multe zile de căldură extremă comparativ cu bunicii lor, în urmă cu 50 sau 60 de ani, iar această tendinţă se agravează”, a declarat pentru AFP Lily Caprani, responsabilă cu promovarea în cadrul agenţiei ONU.
Este vorba de aproape un miliard de copii (466 de milioane, conform datelor publicate marţi) de pe toate continentele, unele regiuni fiind deosebit de afectate.
Astfel, în Africa de Vest şi în Africa Centrală, spre exemplu, 123 de milioane de copii (39% dintre toţi copiii din regiune) trăiesc la temperaturi de peste 35 de grade Celsius mai mult de o treime din an, cei mai afectaţi fiind cei din Mali (212 zile), Niger (202 zile), Senegal (198 de zile) şi Sudan (195 de zile).
„Această căldură este periculoasă pentru oricine, dar mai ales pentru copiii mici”, a subliniat Lily Caprani.
„Copiii nu sunt doar nişte adulţi mici. Ei sunt mult mai vulnerabili la căldură extremă, inimile lor bat mai repede, respiră mai repede”, a subliniat ea.
Pentru un copil mic, care nu transpiră ca un adult pentru a-şi regla temperatura, „poate fi, efectiv, letal”, a avertizat ea, atrăgând atenţia şi asupra pericolelor pentru femeile însărcinate şi copiii lor.
Aceste temperaturi extreme pot avea, de asemenea, un impact asupra dezvoltării neurologice şi sănătăţii mintale a copiilor şi îi pot face mai vulnerabili la boli precum malaria, a avertizat UNICEF.
Şcoli sufocante
Dificultăţile de învăţare în săli de clasă sufocante reprezintă, de asemenea, o urmare a temperaturilor extreme. „În primele luni ale anului 2024, cel puţin 80 de milioane de copii au pierdut deja zile de şcoală din cauza închiderii ca urmare a căldurii extreme”, a spus Lily Caprani, estimând că cifra ar putea fi mult mai mare.
Datele arată, de asemenea, că în 100 de ţări, mai mult de jumătate dintre copii se confruntă cu de două ori mai multe valuri de caniculă (cel puţin trei zile cu temperaturi ridicate) decât în urmă cu 60 de ani, ceea ce reprezintă 36 de milioane de copii în Statele Unite, spre exemplu.
Prin urmare, UNICEF a lansat un apel la acţiune. Pentru a limita impactul, organizaţia recomandă învăţarea părinţilor să identifice simptomele de insolaţie, formarea personalului medical pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă cauzate de insolaţie, investiţii în sisteme de aer condiţionat pentru şcoli – o soluţie pe care, din păcate, multe state nu şi-o pot permite.
Însă, mai presus de toate, este necesar să se frâneze încălzirea globală, pe o planetă unde temperaturile de peste 40 de grade Celsius şi chiar de până la 50 de grade Celsius devin din ce în ce mai frecvente.
Ţările semnatare ale Acordului de la Paris trebuie să prezinte noi obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până la începutul anului 2025, iar „ele pot face acest lucru cu ambiţia şi cunoaşterea faptului că aceşti copii de astăzi şi generaţiile viitoare vor trebui să trăiască în lumea pe care le-o lasă”, a declarat Catherine Russell, directoarea executivă a UNICEF, citată într-un comunicat.
Aceşti copii, care vor moşteni această planetă deteriorată, sunt cei mai puţin responsabili pentru schimbările climatice cu care se confruntă. „Cu toate acestea, majoritatea politicilor climatice nici măcar nu îi menţionează pe copii”, a deplâns Lily Caprani.