UNICEF în România salută adoptarea ieri a „Garanţiei pentru copii”, o iniţiativă a Comisiei Europene, care îşi propune să asigure că cei mai vulnerabili copii din Uniunea Europeană au acces la asistenţă medicală, educaţie, îngrijire, locuinţe decente şi nutriţie adecvată.
Modelele de bună practică experienţa şi instrumentele dezvoltate de România pentru furnizarea de servicii integrate de sănătate, educaţionale şi sociale la nivelul comunităţii, inclusiv cele legate de modelarea Pachetului Minim de Servicii începând cu anul 2015, pot facilita extinderea „Garanţiei pentru copii” pentru toţi copiii din România, în special pentru cei mai vulnerabili.
La nivelul UE, unu din cinci copii este expus riscului de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce îi poate marca pe tot restul vieţii pe copii, perpetuând dezavantajele şi vulnerabilităţile de la o generaţie la alta. În România, în ciuda unei îmbunătăţiri considerabile a situaţiei copiilor în ultimii 30 de ani, ţara are cea mai ridicată rată a copiilor cu risc de sărăcie sau excluziune socială, unele grupuri de populaţie fiind mult lăsate în urmă: copii romi, copii cu dizabilităţi şi copii care locuiesc în zonele rurale.
” ‘Garanţia pentru copii’ este o iniţiativă cheie extrem de relevantă pentru România, unde, împreună cu autorităţile centrale şi locale, am creat şi testat o soluţie inovatoare, Pachetul Minim de Servicii. Cadrul normativ încorporează deja această premiză necesară pentru ‘Garanţia pentru copii’, bazată pe dovezi, durabilă şi scalabilă”, a spus Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Pachetul Minim de Servicii este un concept umbrelă implementat cu succes în 45 de comunităţi din judeţul Bacău, în parteneriat cu autorităţile centrale şi locale. Programul a presupus un acces sporit la servicii integrate la nivel local, de sănătate, nutriţie, educaţie şi protecţie, cu un accent special pe copiii aflaţi în situaţii familiale precare, copii cu dizabilităţi, copii romi.
Acest model a contribuit într-o perioadă relativ scurtă de timp la reducerea numărului de copii care trăiesc în sărăcie (de la 30% la 0,6%) şi, de asemenea, a prevenit sau abordat într-un stadiu incipient, probleme precum: violenţa, sarcinile timpurii, bolile prevenibile, lipsa de acces la prestaţii în numerar şi abandon şcolar.
O evaluare independentă a intervenţiilor MPS a arătat că: toţi copiii identificaţi fără documente la începutul programului au acum acte de identitate şi sunt înregistraţi la un medic de familie; numărul copiilor nevaccinaţi a scăzut cu 40%; numărul mamelor adolescente a scăzut cu 50%; toţi preşcolarii sunt înscrişi la grădiniţă; abandonul şcolar a fost redus cu 60%.
„Pandemia de COVID-19 a evidenţiat încă o dată nevoia de a îi sprijini din timp pe copii şi pe familiile lor la nivelul comunităţii. Avem acum oportunitatea de a reforma sistemul prin creşterea focusului serviciilor sociale (sănătate, educaţie şi asistenţă socială) pe prevenţie, pe construirea acestei părţi în sistem, cât şi prin utilizarea oportunităţilor oferite de finanţarea UE. Acest lucru va îmbunătăţi rapid indicatorii sociali şi viaţa copiilor şi va duce la economii bugetare în câţiva ani”, a adăugat Bult.
În urma adoptării în luna octombrie a modificărilor la Legea 292, Pachetul Minim de Servicii pentru copii şi familiile acestora va fi extins la nivel naţional în toate comunităţile rurale şi urbane.
După ce a testat acest model cu rezultate dovedite, România este în măsură să împărtăşească bunele sale practici şi lecţiile învăţate cu alte ţări ale UE. Prin utilizarea bugetelor naţionale şi a fondurilor UE din bugetul naţional, precum şi din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă şi din fondurile de coeziune, precum şi prin oportunitatea noii Strategii privind Drepturile Copilului pentru 2021 – 2027 şi a Strategiei Naţionale pentru incluziune socială şi reducerea sărăciei, România va putea dovedi reforme sistemice şi rezultate pentru copii.
