Un român din şapte consideră că deşeurile de plastic din natură au devenit o problemă majoră în România iar 60% dintre ei cred că sancţiunile financiare sau legale ar fi cea mai bună măsură împotriva aruncării gunoaielor, potrivit unui studiu realizat de WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
„În lipsa unor măsuri, poluarea generată de plastic reprezintă o povară economică, costurile fiind estimate la 20 de trilioane USD la nivel global, potrivit unui raport WWF, având în vedere că 40% din cantitatea totală de deşeuri este reprezentată de ambalaje. Conform estimărilor internaţionale, până la finalul anului 2024, vor fi produse 770 de milioane de tone de deşeuri din plastic în întreaga lume, din care aproape 10% (70 milioane tone) ajung în natură, fiind peste capacitatea normală de gestionare a deşeurilor”, se arată în comunicatul organizaţiei.
Sondajul evidenţiază că prezenţa deşeurilor de plastic în natură este una dintre cele mai mari probleme de mediu din ţară, alături de defrişarea pădurilor, poluarea apelor, poluarea aerului, deşertificarea terenurilor şi creşterea temperaturilor. Astfel, românii se arată dornici să se implice activ în protejarea naturii prin colectarea deşeurilor, încurajaţi de acţiuni precum proiectul „Patrula Zero Plastic”, implementat anual de organizaţia WWF-România, iar 46% spun că i-ar motiva să acţioneze împotriva problemelor de mediu dacă zona în care trăiesc este în pericol.
„Poluarea cu plastic a devenit o problemă endemică în România. Numai în Braşov şi Delta Dunării am colectat anual mii de kilograme de deşeuri prin programul Patrula Zero Plastic şi, deşi gradul de conştientizare şi educare este în creştere în rândul românilor, deşeurile din plastic sunt constant prezente în mediul natural, afectând ecosistemele, provocând daune greu de reparat pe termen lung. De altfel, studiul nostru arată că 56% dintre români consideră că există mult prea multe deşeuri în natură şi că tot mai mulţi dintre ei sunt tot mai conştienţi de impactul devastator al poluării cu plastic asupra mediului şi, în mod special, asupra comunităţilor lor. Prin programe dedicate de reducere a poluării, organizaţia noastră luptă constant pentru prezervarea naturii, de la munţi la râuri şi Delta Dunării, care reprezintă o comoară a României. În paralel cu intensificarea programelor noastre de educare şi conştientizare, precum şi stimularea iniţiativelor de reciclare, sunt necesare măsuri urgente la nivel naţional şi facem pe această cale apel la autorităţi, companii şi cetăţeni să colaboreze pentru a găsi soluţii viabile în combaterea poluării cu plastic. Este vital să acţionăm rapid pentru a preveni degradarea ireversibilă a naturii, printr-o schimbare de comportament şi o implicare activă”, a declarat Monia Martini, Green Economy Projects Manager în cadrul WWF-România şi coordonatorul programului „Patrula Zero Plastic”, citată în comunicat.
Întrebaţi cine strânge în prezent deşeurile de plastic din natură, 62% dintre români spun că cel mai mult se ocupă ONG-urile preocupate de mediu, urmate de cetăţeni şi companiile de colectare a gunoiului, respectiv primăria pentru 26% dintre respondenţi. Întrebaţi cine ar trebui să fie responsabili, studiul arată că cei mai mulţi români, 72% dintre ei, consideră că ei înşişi sunt responsabili pentru strângerea gunoaielor din natură. Pe următoarele locuri se află, în opinia lor, companiile de colectare de gunoi (pentru 64% dintre ei), primăria (61%) şi alte persoane (53%).
În aceste condiţii, românii susţin că este nevoie de o serie de măsuri pentru protejarea naturii, cei mai mulţi, aproape 40%, considerând că impunerea unor sancţiuni financiare şi legale pentru toţi cei care cauzează probleme de mediu este cea mai bună metodă pentru limitarea aruncării gunoaielor.
De asemenea, 18% consideră că schimbarea sistemului de educaţie este cea mai eficientă măsură, iar 14% cred că o alternativă bună este schimbarea politicilor publice. În schimb, 10 procente dintre ei cred că realizarea unor campanii de conştientizare a problemelor de mediu este soluţia optimă.
Totodată, întrebaţi ce i-ar motiva să acţioneze împotriva problemelor de mediu, 47% au menţionat catastrofele naturale ca motiv principal. De asemenea, 46% dintre români ar fi mai implicaţi în protejarea mediului dacă zona în care trăiesc ar fi în pericol, iar 41% dacă ar exista o criză ecologică.