Un număr de 8.000 de chestionare aplicate liceenilor bucureșteni, în vederea prevenirii consumului de droguri

Un număr de 8.000 de chestionare au fost aplicate în 62 de licee şi colegii bucureştene, pentru a identifica factorii care contribuie la prevenirea consumului de substanţe în rândul tinerilor, anunţă primarul Capitalei, Nicuşor Dan.

Rezultatele raportului urmează să fie aduse la cunoştinţa instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu şi a publicului larg, în primăvară, scrie edilul general pe Facebook.

Chestionarele au fost aplicate în şcoli care au încheiat un parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB). Pe baza acestor chestionare va fi întocmit, în următoarele luni, un raport la nivelul Capitalei, care va reflecta situaţia actuală şi ce este de făcut.

Municipalitatea analizează şi posibilitatea construirii unei unităţi medicale destinată persoanelor dependente, unde acestea să poată beneficia de tratamente adecvate şi consiliere psihologică.

„Acest centru se poate edifica pe spaţiile care aparţin unor spitale pe care le avem în administrare, cum ar fi spitalul Colentina sau Obregia”, mai scrie primarul Capitalei.

În februarie 2024, Consiliul General al Capitalei a aprobat o hotărâre privind realizarea unei cercetări în rândul tinerilor pe tema consumului de substanţe. Organizaţia islandeze Planet Youth furnizează servicii de consultanţă privind colectarea şi prelucrarea datelor despre tineri. Costul total al acestor servicii se ridică la 23.100 de euro, prevedea hotărârea CGMB.

Potrivit referatului de aprobare, cercetătorii islandezi au observat încă din anii ’90 că există o serie de factori sociali care pot influenţa probabilitatea apariţiei unor comportamente de risc. Pe baza literaturii de specialitate şi a activităţii de cercetare desfăşurate în Islanda, s-a recurs la o abordare comunitară pentru a descuraja consumul de substanţe în rândul adolescenţilor. Modelul islandez se axează pe prevenirea primară, care vizează identificarea factorilor de risc şi a celor de protecţie la nivelul fiecărei comunităţi. Totodată, nu sunt colectaţi doar indicatori privind consumul de substanţe, ci şi indicatori legaţi de nivelul de sănătate, anxietate, simptome ale depresiei, sănătate fizică, activităţi de petrecere a timpului liber, reţele ale comunităţii locale, evenimente negative de viaţă, relaţia cu familia şi anturajul, aspecte economice şi psihologice.

„Ceea ce a început iniţial sub denumirea Youth Iceland (Tineri în Islanda) s-a extins în Europa sub denumirea Tineri în Europa (Youth in Europe), s-a dezvoltat ulterior la nivel internaţional, motiv pentru care denumirea acestuia s-a modificat, începând cu anul 2018, în Planet Youth”, conform sursei citate.