Trei din patru români se declară puţin sau deloc pregătiţi financiar, ceea ce are impact şi asupra perspective financiare de viitor, arată un studiu realizat de BrandBarry şi susţinut de Banca Comercială Română.
În plus, analiza rezultatelor la testele de educaţie financiară indică şi un nivel scăzut de cunoaştere nu doar a conceptelor şi termenilor financiar bancari şi economici, ci şi o slabă capacitate de a realiza calcule matematice simple. 77% dintre participanţi nu au depăşit pragul de 50% răspunsuri corecte, în timp ce doar 3,5% dintre respondenţi au avut o rată de răspunsuri corecte mai mare de 75%.
Studiul a mai scos în evidenţă că: 40% dintre participanţii la studiu nu sunt rezilienţi financiar şi nu ar putea să-şi asigure acelaşi nivel de trai ca în prezent nici măcar pentru o lună dacă, într-o situaţie nefericită, ar rămâne fără surse de venit; doar 1 din 5 români estimează că ar putea să-şi păstreze nivelul de trai actual pentru o perioadă mai mare de 6 luni; gradul de alfabetizare financiară în România este de 8%, cel mai mic procent din Europa; peste 50% dintre români consideră că întâmpină dificultăţi financiare în viaţa de zi cu zi.
În ceea ce priveşte incluziunea financiară, majoritatea participanţilor la studiu au declarat că deţin şi folosesc cont bancar (80.7%), card bancar de debit (70%) şi că fac online banking (70%).
Studiul dezvăluie şi diferenţele dintre grupurile de gen în privinţa banilor. Din raport reiese că femeile tind să se concentreze pe aspectele practice ale gestionării banilor, în timp ce bărbaţii asociază banii într-o măsură mai mare cu libertatea şi bunăstarea. Aceste diferenţe evidenţiază necesitatea unei abordări mai nuanţate în politicile publice şi în programele de educaţie financiară, care să ţină cont de nevoi şi să promoveze o relaţie sănătoasă şi echilibrată cu banii pentru toţi.
Studiul a fost realizat în perioada 5 mai – 10 iunie 2023, pe un eşantion de 2.872 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, din zona urbană, şi a avut două obiective principale: măsurarea gradului de alfabetizare financiară al grupului-ţintă, utilizând instrumente standardizate, pentru a putea realiza o comparaţie între rezultatele obţinute în România şi rezultatele obţinute în alte ţări care au aplicat teste de literaţie financiară de tipul PISA, PIAAC sau Global Findex; „fotografierea” situaţiei actuale privind incluziunea financiară, comportamentul şi rezilienţa financiară, precum şi identificarea percepţiilor populaţiei adulte active asupra banilor, rolului educaţiei financiare şi a instituţiilor bancare şi nebancare.
