Traditii de nunta la romi

In legatura cu nunta la romi, s-au tesut destule legende, unele croite din situatii reale, altele bucati din imaginatia unora care voiau sa-si impresioneze auditorii. Pe masura ce aparatul radio a fost inlocuit de televizor, tot mai multa lume a luat contact cu nunti tiganesti fastuoase, cu bani aruncati peste lautari de mai mare sau mai mica celebritate, cu podoabe de aur greu de purtat de catre posesori.
In zilele noastre, putine din vechile obiceiuri se mai pastreaza. Treptat, practica de a casatori copiii de la o varsta frageda a inceput sa nu mai existe, plata fetei in cantitati de aur platite de ginere socrului precum si sarbatorirea cu focuri de arma raman aspecte de povestit naivilor.
Interesant este ca, in traditia tiganeasca, viitorul mire este tratat ca barbat inca din perioada adolescentei, situatie in care baiatul va trebui sa se dovedeasca apt pentru a aborda o relatie sentimentala cu o fata. Va organiza, alaturi de alti tineri, petreceri specifice, avand grija sa colecteze bani de la tinerii rromi sau romani care participa si invatand din timp ce rusine mare este sa soliciti bani pentru petrecere de la fete.
In general, la astfel de petreceri, tinerii sunt insotiti de parinti si rude, in special pentru ca in astfel de ocazii, daca parintii observa infiriparea unei tinere perechi, se declanseaza discutiile intre parintii celor doi. De cele mai multe ori, fata este cea care decide carui baiat ii va acorda cea mai mare atentie si cu care, ulterior, se va casatori.
Daca toate lucrurile decurg bine, parintii baiatului vor transmite viitorilor cuscri , printr-un mesager, ca vor sa stea la discutii, si, prin aceeasi metoda, acestia vor informa parintii mirelui cand se vor intalni. Pe parcursul discutiei, purtata in special de capii celor doua familii, cei doi tineri nu spun nimic si asculta cu atentie detaliile fixate de cei doi tati.
Urmatoarea etapa este logodna, prilej de petrecere, muzica si dans.