Sute de copii, tineri şi adulţi din Harghita şi Covasna, readuşi la şcoală

Sute de copii, tineri şi adulţi din judeţele Harghita şi Covasna care au abandonat şcoala sau care nu şi-au finalizat educaţia obligatorie au fost readuşi la cursuri printr-un proiect al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Harghita, finanţat din fonduri europene.

Proiectul se intitulează „REAL – Şcoala deschisă pentru toate vârstele”, a fost cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 şi a avut o valoare de aproximativ 9,5 milioane de lei.

Beneficiarul proiectului, care a durat 36 luni, a fost IŞJ Harghita, iar parteneri – IŞJ Covasna şi Casa Corpului Didactic „Apaczai Csere Janos” din Miercurea-Ciuc.

Managerul proiectului, inspectorul şcolar general adjunct al IŞJ Harghita, Cristinel Glodeanu, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, la finalizarea proiectului, că obiectivul general al acestuia a fost creşterea ratei de reintegrare în sistemul de educaţie şi formare a copiilor, tinerilor şi adulţilor care au părăsit timpuriu şcoala sau care nu şi-au finalizat educaţia obligatorie din judeţele Harghita şi Covasna, în cadrul unor programe de tip „A doua şansă”.

La proiect au participat la cursuri 620 de persoane, cu vârste cuprinse între 12 şi 64 de ani, chiar dacă, iniţial, grupul-ţintă asumat prin cererea de finanţare era de 602 persoane. De asemenea, numărul celor care au terminat cel puţin un program de tip „A doua şansă” a fost mai ridicat decât cel asumat iniţial, 454 de elevi, faţă de 392.

Cursurile s-au desfăşurat în 19 şcoli din cele două judeţe, 10 din Harghita şi nouă din Covasna, atât din mediul rural, cât şi din mediul urban, alese în funcţie de rata abandonului şcolar înregistrat.

Cursanţii din grupul-ţintă au fost identificaţi şi selectaţi de către specialiştii din echipa de proiect, în colaborare cu cadrele didactice din şcoli, cu reprezentanţii autorităţilor locale şi, acolo unde a fost cazul, şi cu liderii comunităţilor de romi.

Totodată, la începutul proiectului au fost pregătite 526 de cadre didactice pentru a preda la programele de tip „A doua şansă”, numărul fiind mai mare decât cel asumat în cererea de finanţare, de 520 de cadre didactice, interesul manifestat fiind unul ridicat.

Pentru a fi motivaţi să nu abandoneze cursurile, participanţii au primit, prin proiect, obiecte de îmbrăcăminte, produse de igienă personală, rechizite, dar şi subvenţii în bani, pentru fiecare nivel absolvit.

De asemenea, au fost dotate unităţile de învăţământ incluse în proiect şi instituţiile partenere cu echipamente performante interactive de prezentare, laptopuri, aparate foto, mobilier sau materiale sportive şi auxiliare necesare.

Specialiştii implicaţi în proiect spun că a fost o adevărată provocare să fie constituit grupul-ţintă, mai ales că activităţile au început în perioada pandemiei, dar implementarea proiectului a fost una de succes şi la final, cei mai mulţi dintre cursanţi au conştientizat nevoia şi importanţa şcolarizării, care să le faciliteze accesul pe piaţa muncii.

„Ceea ce este foarte important este că aceşti oameni au reuşit să conştientizeze nevoia şcolarizării, a parcurgerii acestor proiecte şi chiar şi-au exprimat dorinţa să participe şi la activităţi de formare şi învăţare în sistemul de stat, astfel încât să-şi finalizeze studiile şi să poată să aibă un loc de muncă, să aibă un acces mai uşor pe piaţa muncii. (…) Noi credem că, prin acest proiect, prin participarea lor la activităţi şi ateliere, prin profesionalismul echipei de proiect, am trezit această dorinţă a lor de a-şi completa studiile, pentru că ei au abandonat şcoala de cel puţin patru ani şi astfel i-am putut menţine în grupul-ţintă pe toată perioada proiectului. Ţin în mod special să mulţumesc echipei cu care am implementat proiectul şi sperăm că, în continuare, vom mai putea derula şi alte proiecte în beneficiul elevilor din aceste judeţe”, a declarat inspectorul Cristinel Glodeanu, managerul de proiect.

Pentru a fi atraşi în activităţile din proiecte, pe lângă orele teoretice, cursanţii au participat la diverse ateliere inovative şi au luat parte la concursuri tematice, în care au fost răsplătiţi pentru activitatea şi implicarea lor.

De asemenea, 50 de cadre didactice au fost recompensate pentru bunele practici promovate.

În cadrul proiectului, participanţii au beneficiat şi de consiliere profesională, individuală şi de grup iar în mai multe comunităţi defavorizate din cele două judeţe au fost derulate campanii de informare privind importanţa continuării studiilor.

Şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna, Kiss Imre, a declarat, în conferinţa de presă, că datorită activităţilor din proiect, s-a reuşit schimbarea destinului mai multor persoane care au participat la aceste cursuri.

„Consider că am trezit interesul pentru cunoaştere pentru aproximativ 600 de tineri şi adulţi şi sunt conştient că, după finalizarea proiectului, se schimbă destinul foarte multora dintre cei care au participat la activităţile educative, destinul atât al tinerilor, cât şi al celor puţin mai în vârstă şi vor reuşi să se integreze mai uşor pe piaţa muncii”, a spus şeful IŞJ Covasna.

Expertul de grup-ţintă din judeţul Harghita, Bartolf Hedvig, a punctat faptul că majoritatea cursanţilor au fost din mediul rural, printre aceştia numărându-se foarte multe femei şi mulţi romi.

Potrivit lui Bartolf Hedvig, au fost situaţii în care au participat la cursuri mai multe persoane din aceeaşi familie, din generaţii diferite, dar şi cazuri când la ore a venit o cursantă însoţită de bebeluşul său, pe care nu avea cui să-l lase în grijă.

Expertul a dat exemplul unei cursante care a dezvăluit că, datorită acestui proiect, acum reuşeşte să citească şi să semneze, acolo unde este cazul, documentele pe care le primeşte atunci când merge la o instituţie publică, lucru pe care nu reuşea să îl facă înainte de a parcurge aceste cursuri.

„O doamnă de la Praid ne-a povestit că acum, când merge la oricare autoritate sau instituţie, poate să semneze documente şi înţelege în mare ceea ce semnează, pentru că înainte nu ştia nici măcar să-şi scrie numele sau să semneze un document, punea numai degetul, pur şi simplu. Deci, avem multe asemenea întâmplări de succes (…) iar aceste întâmplări pozitive şi aceste mici reuşite ne-au dat şi mai mult elan ca să ducem proiectul la bun-sfârşit”, a spus Bartolf Hedvig.