Starea de sănătate a populaţiei este determinată multifactorial. Un acces universal şi echitabil la servicii de sănătate, deşi esenţial, are o contribuţie limitată la îmbunătăţirea stării de sănătate a unei populaţii.
Nivelul de dezvoltare socio-economică, condiţiile de locuit, nivelul de educaţie, factorii de mediu şi comportamentali/stilul de viaţă, contribuie în egală măsură la menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a unei populaţii. Studii şi analize recente demonstrează un decalaj semnificativ al indicatorilor de morbiditate şi mortalitate a cetățenilor români aparţinând minorităţii rome faţă de populaţia generală din România şi explică acest decalaj prin condiţionarea socio-economică.
Altfel spus, fără reducerea gradului de sărăcie, asigurarea unor condiţii de locuit decente, creşterea nivelului de educaţie, nu se poate vorbi despre îmbunătăţirea substanţială a indicatorilor care măsoară starea de sănătate a romilor. Studiul privind starea de sănătate a cetățenilor români aparţinând minorităţii rome arată că, deşi diferenţele între starea de sănătate a romilor şi majoritate sunt semnificative, „nu există o singură afecţiune sau factor care explică această discrepanţă în ceea ce priveşte rezultatele privind starea de sănătate dintre romi şi restul populaţiei din România. Mai degrabă, discrepanţa se datorează interacţiunii multiplilor factori care se află la rădăcina inegalităţii din domeniul sănătăţii, între care pot fi menționați: sărăcia, condiţiile precare de trai, niveluri mai scăzute ale şomajului şi educaţiei şi excludere socială.“
În plus, sănătatea bărbaţilor şi femeilor aparţinând minorităţii rome este determinată de stilul de viaţă şi de normele sociale care guvernează rolurile lor în rândul populaţiei rome. Pe de altă parte, comunităţile în care trăiesc cetățenii români aparţinând minorităţii rome sunt foarte diverse. Prin urmare, sunt necesare măsuri care să aibă în vedere condițiile de viaţă ale romilor, iar implementarea măsurilor trebuie adaptată în funcţie de situația particulară a acestora. Astfel, direcţiile de acţiune care au drept scop îmbunătăţirea stării de sănătate a romilor trebuie să includă şi această dimensiune. Speranţa de viaţă a cetățenilor români aparţinând minorităţii rome este în medie cu 6 ani mai mică decât a restului populaţiei ne-rome din România. Studiul regional 2011 UNDP / Banca Mondială / CE31 arată că doar 2,6% dintre romii din România depăşesc 65 de ani, comparativ cu 18% în rândul populaţiei generale.
Conform aceluiaşi studiu, indicatorii care măsoară starea de sănătate arată o stare de sănătate a populaţiei rome precară comparativ cu restul populaţiei. În special în cazul femeilor rome, problemele de sănătate sunt mai frecvente şi apar la vârste mai tinere. Între factorii care contribuie la starea de sănătate deficitară se regăsesc condiţiile precare de locuire. Conform aceluiaşi studiu, povara mare a bolilor cronice în rândul romilor este atribuibilă unui comportament cu risc crescut, cum este fumatul, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei, dieta săracă şi un nivel scăzut de activitate fizică. Analiza arată că aproape jumătate din adulţii romi fumează regulat, comparativ cu aproximativ 30% din populaţia generală. Prevalenţa fumatului în rândul femeilor rome este de 2,2 ori mai mare decât în rândul femeilor care nu aparţin acestei etnii. Studiul regional 2011 UNDP constată o utilizare redusă a serviciilor de sănătate de către cetățeni români aparţinând minorităţii rome.
Astfel, 42% dintre romi declară că nu solicită asistenţă medicală atunci când au nevoie. Peste 80% dintre romii care nu apelează la serviciile de sănătate motivează acest comportament prin lipsa mijloacelor financiare, a asigurărilor de sănătate şi lipsa de cunoştinţe asupra a ceea ce ar avea de plătit dacă merg la medic, o barieră declarată fiind costurile ridicate ale medicamentelor.
Studiul constată o suprautilizare a serviciilor de urgenţă şi ambulanţă. O intervenţie inovatoare promovată de către Ministerul Sănătăţii este integrarea serviciilor de sănătate şi sociale la nivel comunitar. Accesul scăzut la servicii de sănătate, educaţie şi protecţie socială, capacitatea şi cunoştinţele reduse asupra drepturilor de asigurat duc la excluziunea socială a unor întregi familii. Pentru a aborda multiplele forme de excluziune, evidenţele arată că intervenţiile cu impact ridicat sunt cele de furnizare de servicii inter-sectoriale la nivel comunitar cu accentul pus pe prevenire.
Problemele majore rezultă din cadrul de reglementare fragmentat, lipsa personalului de la nivel local având cunoştinţe temeinice în planificarea, organizarea şi monitorizarea serviciilor publice, inclusiv a serviciilor de sănătate, precum şi din lipsa unor bugete adecvate. Este important de menţionat că direcţiile de acţiune şi măsurile propuse pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a cetățenilor români aparţinând minorităţii rome fac parte din Strategia Națională de Sănătate şi vizează perioada 2014-2020.
Având în vedere că măsurile de reformă a sistemului de sănătate, inclusiv din perspectiva procesului de descentralizare recent legiferat, sunt în permanentă dinamică, planul de măsuri propus pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a cetățenilor români aparţinând minorităţii rome va fi revizuit, în funcţie de evoluţia indicatorilor de morbiditate şi mortalitate.
Obiectivele specifice ale Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2014-2020, în ceea ce priveşte sănătatea, sunt:
(1) Îmbunătăţirea accesului cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome la servicii de sănătate de bază, preventive şi curative, integrate şi de calitate.
(2) Reducerea riscurilor şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate şi morbiditate prevalente în populaţia romă.
(3) Creşterea capacităţii autorităţilor locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare şi implementare a programelor/ intervenţiilor de sănătate adresate comunităţilor cu romi, monitorizarea şi evaluarea acestora.
(4) Prevenirea discriminării cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care accesează serviciile de sănătate.
Direcţii de acţiune:
(1) Îmbunătăţirea accesului cetățenilor români aparţinând minorităţii rome la servicii de sănătate de bază, preventive şi curative, integrate şi de calitate:
a. Dezvoltarea reţelei de servicii de sănătate de bază şi promovarea asigurării de servicii integrate în domeniile protecţiei sociale, educaţiei şi sănătăţii la nivel comunitar:
i. Continuarea înfiinţării de centre comunitare pilot (multifuncţionale) la nivel local.
ii. Îmbunătăţirea cadrului normativ de funcţionare a asistenţei comunitare în sănătate.
iii. Formarea unui grup de lucru permanent cu scopul de a analiza situaţiile identificate şi a elabora şi promova proiecte de acte normative, atât în interiorul Ministerului Sănătăţii, cât şi pe circuitul interministerial în vederea îmbunătăţirii cadrului legislativ privind serviciile comunitare de bază şi funcţionarea acestora în sistem integrat.
iv. Asigurarea controlului metodologic de către autorităţile publice centrale şi locale: – standarde şi proceduri privind serviciile comunitare integrate; – monitorizarea semestrială şi evaluarea periodică a funcţionării sistemului de servicii integrate.
v. Extinderea la nivel naţional a reţelei de centre comunitare care furnizează servicii de bază integrate.
vi. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a furnizorilor de servicii de sănătate la nivel comunitar: – instruire şi formare; – elaborarea de instrumente de lucru în sistem integrat, ghiduri şi protocoale de practică.
vii. Angajarea, cu prioritate, a unui asistent medical comunitar rom în comunităţile rurale cu cetățeni români aparţinând acestei minorităţi .
viii. Sprijinirea, în condiţiile legislaţiei în vigoare, a tinerilor romi absolvenţi cu studii în domeniul medical, în vederea angajării acestora pe piaţa muncii inclusiv în comunităţile cu populaţie preponderent romă.
b. Creşterea ponderii cetățenilor români aparţinând minorităţii rome în sistemul asigurărilor sociale de sănătate:
i. Informarea cetățenilor români aparţinând minorităţii rome asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
ii. Creşterea ponderii cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome care beneficiază de serviciile de asistenţă medicală primară;
iii. Monitorizarea accesului cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome neasigurate la pachetul minimal de servicii de sănătate.
(2) Reducerea riscurilor şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate şi morbiditate prevalente la cetățenii români aparţinând minorităţii rome:
a. Reducerea incidenţei bolilor transmisibile şi netransmisibile în rândul cetățenilor români aparţinând minorităţii rome:
i. Creşterea acoperirii vaccinale la copiii din categoriile vulnerabile.
ii. Implementarea de programe adaptate specificului diverselor comunităţi de romi sau mixte privind prevenţia primară şi depistarea precoce a bolilor cronice netransmisibile cu prevalenţă crescută în rândul populaţiei rome.
iii. Implementarea de programe de prevenire a bolilor transmisibile.
iv. Dezvoltarea de parteneriate între structurile deconcentrate ale Ministerului Sănătăţii, autorităţile publice locale şi societatea civilă în domeniul promovării sănătăţii şi implementarea de programe şi proiecte în acest domeniu.
b. Creşterea prevalenţei utilizării planificării familiale, în special în rândul tinerelor rome şi implementarea de intervenţii adresate sănătăţii femeii şi copilului:
i. Informarea şi consilierea femeilor şi fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei şi copilului, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a traficului de persoane.
ii. Extinderea gradului de acoperire teritorială cu măsuri de contracepţie gratuite.
iii. Creşterea capacităţii personalului din reţeaua comunitară în domeniul sănătăţii reproducerii şi sănătăţii mamei şi copilului.
(3) Creşterea rolului şi capacităţii instituţionale a autorităţilor publice locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, definirea/dezvoltarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea programelor de sănătate adresate comunităţilor cu cetăţenii români aparţinând minorităţii rome:
a. Dezvoltarea de programe de formare pentru autorităţile locale în domeniul politicilor de sănătate bazate pe elemente concrete, al sănătăţii publice şi organizării sistemului de servicii de sănătate.
b. Identificarea și inventarierea nevoilor medico-sociale ale populaţiei cu risc atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
c. Elaborarea şi implementarea de planuri de sănătate locale, judeţene şi regionale adaptate specificului fiecărei comunităţi.
d. Furnizarea de asistenţă tehnică pentru elaborarea şi implementarea planurilor de sănătate.
e. Consolidarea capacităţii autorităţilor publice locale în ceea ce priveşte recunoaşterea şi reacţia la problemele de sănătate ale romilor şi a altor grupuri vulnerabile, precum şi formarea acestora în accesarea fondurilor europene cu care să faciliteze intervenţia necesară.
f. Elaborarea unor instrumente standardizate de analiză, colectare de date, planificare, comunicare între autorităţile publice locale şi centrale implicate în asigurarea asistenţei medicale comunitare.
(4) Prevenirea discriminării cetățenilor români aparţinând minorităţii rome care accesează serviciile de sănătate:
a. Promovarea educaţiei pentru nediscriminarea grupurilor vulnerabile în învăţământul cu profil medical preuniversitar, universitar, postuniversitar.
b. Înfiinţarea de către fiecare consiliu judeţean a unei linii verzi de sesizare a discriminării pacienţilor romi care accesează serviciile de sănătate.