Nivelul limitat de educaţie, combinat cu discriminarea, conduce la decalaje foarte mari în ceea ce priveşte ocuparea şi la rate ale productivităţii extrem de reduse. Romii din România înregistrează o participare redusă pe piaţa formală a muncii, dar au o participare ridicată pe piaţa informală a muncii, fără a putea beneficia de mecanismele de securitate socială.
Un studiu realizat pe un eşantion reprezentativ de cetățenii români aparţinând minorităţii rome de 16 ani şi peste29, arată că rata de ocupare a fost de doar 36%, iar alte 36% persoane îşi căutau un loc de muncă şi 28% erau inactive (faţă de rata de ocupare de 58%, respectiv rata de şomaj de 7,4%, la nivel naţional, conform datelor INS 2011).
Doar unul din zece romi au avut un contract de muncă pe durată nedeterminată în ultimii doi ani, iar 52% declară că nu au găsit niciun loc de muncă în această perioadă. În rândul femeilor rome, participarea pe piaţa muncii este deosebit de scăzută, doar 27% desfăşurând activităţi economice şi 36% declarându-se în căutarea unui loc de muncă. În plus, majoritatea femeilor rome au, încă de foarte tinere, un număr mare de copii în îngrijire.
Persoanele aparținând minorității rome care sunt ocupate lucrează majoritar pe cont propriu, doar 10-15% fiind salariaţi. Dintre salariaţii romi, majoritatea fie nu au nicio calificare, fie desfăşoară activităţi care nu necesită calificare.
Per total, din populaţia ocupată de cetățeni români aparţinând minorităţii rome de 15 ani şi peste, 38% lucrează ca muncitori necalificaţi, 32% au ocupaţii care solicită o calificare (muncitori, vânzători, comercianţi), 9% sunt muncitori în agricultură, iar 13% au ocupaţii tradiţionale rome.
Activităţile economice pe care le desfăşoară sunt în cea mai mare parte temporare, sezoniere sau ocazionale, ceea ce indică gradul ridicat de subocupare la nivelul acestei populaţii. Barometrul de incluziune socială (2010) arată că riscul de concediere în cazul cetățenilor români aparţinând minorităţii rome este de zece ori mai ridicat decât în cazul întregii populaţii, iar 41% dintre romii care îşi caută de lucru nu sunt angajaţi tocmai pentru că sunt romi. Din acest motiv, 55% dintre romii angajaţi nu au un contract de muncă şi 45% deţin doar slujbe ocazionale sau temporare (faţă de 5% dintre români). În aceste condiţii, 72% dintre romii aflaţi în căutarea unui loc de muncă sunt dispuşi să presteze o muncă indiferent de condiţii, să fie angajaţi fără forme legale, ceea ce înseamnă că nu vor contribui nici la sistemul de pensii şi nici nu vor beneficia de asigurări sociale.
Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ponderea șomerilor în rândul cetățenilor români aparţinând minorităţii rome reprezintă, în medie, aproximativ 10% din totalul șomerilor înregistrați: 49.242 persoane din rândul minorității rome din totalul de 492.427 șomeri înregistrați la sfârșitul lunii martie 2013. Similar cu populația generală, romii șomeri înregistrați sunt în majoritate bărbați, cu vârste cuprinse între 30-49 de ani, cu un nivel scăzut de educație: 32% nu au nicio școală formală, 37% au învățământ gimnazial incomplet, 22% au terminat 8 clase și doar 4% au studii liceale. Aproximativ 58% dintre cetățenii romi înregistraţi în evidenţe (martie 2013) provin din trei regiuni: Centru, NordVest și Sud. Cea mai mare parte (88%) nu sunt șomeri indemnizaţi, aceste persoane înregistrându-se doar pentru a obține documentele necesare pentru venitul minim garantat Participarea redusă şi accesul limitat la poziţii nesigure şi marginale pe piaţa muncii se traduc în venituri precare şi risc ridicat de sărăcie şi excluziune socială.
Astfel, venitul total disponibil la nivelul gospodăriilor rome este de trei ori mai mic decât în rândul populaţiei generale. În fapt, 60% dintre gospodăriile rome trăiesc dintr-un venit lunar mai mic decât un salariu minim. În plus, instabilitatea locului de muncă rezultă în venituri care variază considerabil de-a lungul anului, ceea ce poate afecta negativ în special copiii (absenteism şi chiar abandon şcolar, subnutriţie, dezvoltarea unor boli cronice, etc.). Consecinţa directă constă în sărăcie şi o rată mare a privaţiunilor materiale, cu atât mai mult cu cât gospodăriile cetățenilor români aparţinând minorităţii rome sunt formate din adulţi cu mulţi copii şi puţine (sau niciuna) persoane ocupate.
În România, precum și în Bulgaria sau Ungaria, atât incidenţa, cât şi profunzimea sărăciei, sunt semnificativ mai ridicate la cetățenii aparţinând minorităţii rome decât la alte grupuri etnice. Riscul de sărăcie absolută cu care se confruntă aceştia este de şapte ori mai mare, 31,1% dintre romi faţă de 4,4% din populaţia ţării.
Strategia presupune măsuri implementate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, în vederea integrării pe piaţa muncii a categoriilor vulnerabile, inclusiv a cetățenilor români aparținând minorității rome, cuprinse în programele de formare profesională și de ocupare a forței de muncă conduc la formularea următoarelor direcții de acțiune: (1) asigurarea informării privind piața muncii și punerea în contact a șomerilor romi cu angajatorii a. servicii gratuite de informare şi consiliere profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă; b. servicii gratuite de mediere pe locurile de muncă vacante sau nou create;
(2) creșterea șanselor de ocupare a persoanelor aparținând minorității rome prin încurajarea mobilității geografice și valorificarea capacităților antreprenoriale a. stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau instalare, după caz; b. acordarea gratuită de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau iniţierea unei afaceri, în scopul creşterii gradului de ocupare prin înfiinţarea propriei afaceri;
(3) stimularea încadrării șomerilor indemnizați înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj prin completarea veniturilor salariale;
(4) dezvoltarea și certificarea competențelor profesionale a. organizarea de cursuri de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; b. servicii gratuite de evaluare și certificare de competențe dobândite în sistem informal și non formal ; c. cuprinderea în programe de ucenicie la locul de muncă.
(5) stimularea angajatorilor care încadrează persoane aparținând unor categorii defavorizate pe piața muncii prin acordarea de subvenții;
(6) acordarea de sprijin financiar pentru înființarea/ dezvoltarea unor noi afaceri
(7) acordarea de acompaniament personalizat tinerilor romi cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea de servicii specifice.
Cetățenii români aparținând minorității rome vor putea beneficia de măsurile finanţate din Fondul Social European 2014-2020 care vor susține crearea de locuri de muncă, prin: creşterea adaptabilităţii şi mobilităţii în scop de muncă; crearea unor mecanisme adecvate de căutare a unui loc de muncă; furnizarea serviciilor de ocupare funcție de nevoile specifice ale acestora; sprijinirea acțiunilor de ocupare pe cont propriu.
Din Fondul Social European 2014-2020 vor fi acordate stimulente financiare/subvenții persoanelor din cadrul comunităţilor defavorizate și grupurilor vulnerabile, inclusiv persoanelor de etnie romă, în vederea încurajării intrării sau menţinerii lor pe piaţa muncii, în paralel cu asigurarea tranziţiei de la sistemul de protecţie socială către piaţa muncii.
Fondul Social European 2014-2020 va finanţa consilierea și pregătirea profesională pentru antreprenorii din sectorul social, entitățile din economia socială/ întreprinderile sociale de inserţie precum şi măsuri de integrare socio-economică a persoanelor din comunităţile marginalizate, inclusiv a celor cu o pondere semnificativă a cetăţenilor de etnie romă, precum şi dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale la nivelul comunităţilor locale. Tinerii de etnie romă (16-24 ani) pot beneficia de măsuri destinate integrării lor pe piața forței de muncă sau de îmbunătăţire a competențelor, în special pentru cei care nu au un loc de muncă sau care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv prin implementarea “garanției pentru tineri”.