Starea de bine din punct de vedere financiar înseamnă, pentru jumătate dintre români, ca fiecare individ să aibă un fond de rezervă, iar contul din bancă să nu fie niciodată gol, potrivit unui studiu.
„Pentru 54% dintre românii care au fost implicaţi în studiul Dynata, starea de bine din punct de vedere financiar înseamnă ca fiecare individ să aibă un fond de rezervă, iar contul din bancă să nu fie niciodată gol. 35% dintre respondenţii la acest studiu au asociat starea de bine şi linişte interioară cu o atitudine responsabilă faţă de bani. Românii care economisesc o fac în primul rând ca să se simtă mai în siguranţă. Doar 27% dintre respondenţi spun că economisesc mai ales pentru experienţe plăcute cum ar fi vacanţele, iar 23% pentru mici plăceri. 19% strâng bani pentru obiective bine stabilite, cum ar fi un apartament mai mare sau organizarea nunţii. Doar 6% pun bani în depozite şi conturi de economisire pentru câştigul adus de dobândă”, se arată într-un comunicat Revolut.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Economisirii, compania financiară globală a întrebat 21.000 de consumatori, printre care şi 1.000 de români, despre comportamentul lor de economisire şi cum reuşesc să îşi păstreze încrederea în capacităţile lor financiare.
Astfel, milenialii asociază cel mai mult starea de bine cu o atitudine lipsită de grija banilor. Pentru 56% dintre participanţii cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, confortul financiar este obţinut atunci când au suficiente fonduri pentru situaţii neprevăzute. Mai puţin preocupaţi de aceasta sunt cei cu vârste cuprinse între 25-34 de ani (50%).
Vacanţele şi educaţia sunt două dintre motivele puternice pentru generaţia Z în privinţa scopurilor de a economisi (31% şi, respectiv, 14%).
În acelaşi timp, generaţia bunicilor (65+) economiseşte mai ales pentru a cumpăra cadouri de sărbători copiilor şi nepoţilor (25%), în timp ce generaţia X (45-54 de ani) îi include pe cei mai mulţi dintre respondenţii care au spus că nu reuşesc să facă deloc economii (6%).
Principalele obstacole în calea economisirii sunt: cheltuielile neprevăzute (42%), veniturile insuficiente (38%), costul mare al vieţii (22%), educaţia financiară limitată (10%).
Generaţiile resimt diferit obstacolele privind economisirea. Veniturile mici ale celor din Generaţia Z îi împiedică pe aceştia să economisească atât cât ar vrea, spun 43% dintre respondenţii din această categorie. Cheltuielile neprevăzute sunt o piedică pentru mileniali în a-şi atinge scopurile privind economisirea (50%). La polul opus, boomerii (22%) declară că economisesc în ciuda piedicilor. De altfel, studiul arată că disciplina financiară este mai degrabă legată de înţelepciunea adusă de experienţa de viaţă decât de educaţia financiară. Boomerii au cel mai mic procent de răspunsuri care indică acest aspect ca o piedică importantă pentru executarea planurilor de economisire (6%), în timp ce media celei mai tinere generaţii incluse în studiu, 18-24 de ani, este 19% (10% media generală).
„Un nivel de trai foarte bun a fost mereu pe lista de priorităţi a românilor, dar aproape 55% dintre ei îşi folosesc din fondurile de rezervă pentru a ţine pasul cu cei din jur care îşi permit orice. Doar 45% dintre respondenţi au spus că nimeni şi nimic nu îi deturnează de la planurile lor de a-şi îndeplini anumite obiective pe termen lung. Un respondent din trei a recunoscut că a trebuit să dea bani pe produse pe care nu şi le permitea doar pentru a fi în ton cu prietenii, iar tot un român din trei a răspuns că, dimpotrivă, nu a cedat presiunilor grupului de a face cumpărături nejustificate. 7% dintre respondenţi au recunoscut că au fost nevoiţi să îşi folosească economiile pentru a adopta un stil de viaţă asemănător celui promovat pe social media. 12% au răspuns că nu au economii şi asta îi face să resimtă mai puţin presiunea venită dinspre familie, prieteni sau social media, în a urma anumite tendinţe”, se precizează în comunicat.
Femeile (24%) se lasă mai uşor influenţate de prieteni, când vine vorba de cheltuieli, în timp ce bărbaţii reuşesc să reziste mai bine tentaţiilor impuse de grupul de referinţă (37% vs 29%).
Totodată, Generaţia Z este de departe cea mai tentată să cedeze la presiunile grupului de prieteni şi să cheltuiască din economii, pentru a-şi oferi un stil de viaţă ca al acestora (67% vs 55% în medie). Categoria de vârstă 45-54 ani a înregistrat cea mai ridicată rată de răspuns cu privire la utilizarea economiilor pentru a cumpăra produse pe care nu şi le permitea (35% vs 30% media). Dintre toate generaţiile, seniorii (55+ ani) sunt cel mai puţin expuşi la acest comportament determinat social deoarece nu fac economii (18% vs 12% media generală).
64% dintre participanţii la studiu au declarat că ar renunţa la unele obiective importante pentru a-şi satisface nişte dorinţe imediate. 24% cred că din cauza vremurilor imprevizibile este mai bine să îţi oferi bucurii imediate, în timp ce 29%, deşi sunt susţinători ai economisirii, tot ajung să cheltuiască. 11% dintre respondenţi sunt sceptici că ar putea să pună bani deoparte şi, în consecinţă, cheltuiesc pentru a-şi face anumite plăceri de moment.
Cei mai mulţi români (44%) ar renunţa la achiziţionarea unei maşini noi sau a unei case noi dacă ar fi nevoiţi să aleagă între o cheltuială imediată pentru ceva ce le face plăcere şi a economisi pentru o asemenea ţintă ambiţioasă. Proporţia celor care ar renunţa la planurile importante creşte în segmentul 35-44 de ani la 49%. 30% dintre respondenţi ar înceta să mai strângă bani pentru o casă nouă, cu cea mai ridicată rată de răspuns în rândul segmentului de vârstă 55-64 (35%). 27% ar renunţa la pornirea unei afaceri proprii, iar 20% ar renunţa la organizarea propriei nunţi (cel mai ridicat procent – 31% – fiind înregistrat în segmentul 18-24 de ani).
Dacă bărbaţii ar renunţa mai degrabă la o maşină nouă (46%) sau la o casă (33%), femeile ar amâna punerea în practică a planurilor antreprenoriale (29%) şi ar renunţa la nuntă (21%).