Connect with us

Social

Situația romilor şi travellers în Uniunea Europeană din perspectiva drepturilor fundamentale

Cine sunt romii şi travellers?

Termenul „romi” este folosit ca termen umbrelă care desemnează grupuri de persoane cu caracteristici culturale mai mult sau mai puțin similare, cum ar fi grupurile de romi, sinti, travellers, ashkali şi kalé. De asemenea, aceste grupuri au un istoric comun de marginalizare permanentă în societățile europene.

Datele oficiale privind etnicitatea nu se colectează în mod consecvent la nivelul tuturor statelor membre UE. Conform estimărilor, în UE există în prezent 10‐12 milioane de romi, ceea ce face ca aceasta să fie cea mai mare minoritate etnică din UE. Majoritatea romilor care trăiesc în Uniunea Europeană sunt resortisanți ai unui stat membru şi prin urmare sunt cetățeni UE având aceleaşi drepturi şi aceleaşi responsabilități ca orice alți cetățeni ai UE.

Activitatea FRA privind situația romilor Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) are autoritatea de a furniza instituțiilor şi organismelor
Uniunii Europene, precum şi statelor membre, consiliere bazată pe probe concrete privind aspecte legate de drepturile fundamentale, în vederea punerii în aplicare a legislației Uniunii Europene.
FRA a constatat în mod repetat că romii sunt minoritatea etnică cea mai vulnerabilă din UE în ceea ce privește discriminarea şi încălcările drepturilor omului.

FRA întreprinde cercetări privind accesul romilor la educație, asistență sanitară, locuințe şi libera circulație. În urma analizării problemelor cu care se confruntă romii, inclusiv a cazurilor de violență rasistă, FRA identifică inițiativele pozitive în cadrul cărora aceste probleme au fost depăşite şi sugerează căi de urmat în viitor. FRA colaborează cu comunitățile de romi, oferindu‐le cadrul necesar pentru a contribui la îmbunătățirea
situației romilor în UE într‐un mod durabil. FRA colaborează, de asemenea, cu autoritățile locale, care sunt în măsură să constate dacă drepturile romilor sunt protejate în practică. FRA colaborează cu instituțiile europene, cu Consiliul Europei şi cu alte organizații internaționale pentru a se asigura că activitatea întreprinsă de FRA şi de alte instituții este complementară.Pentru mai multe informații, vizitați pagina de internet FRA dedicată romilor: www.fra.europa.eu/fraWebsite/roma/roma_en.htm

Încălcări majore ale drepturilor fundamentale cu care se confruntă romii

1. Discriminarea în ceea ce priveşte accesul la locuri de muncă – un factor major care stă la baza şomajului în rândul populației rome.
2. Discriminarea în privința accesului la educație – tratamentul mai puțin favorabil față de copiii romi atunci când li se acordă mai puțină atenție din partea profesorilor.
3. Discriminarea în privința accesului la locuințe – locuințe segregate şi lipsa unui adăpost.
4. Discriminarea în privința accesului la asistența medicală – abuzuri şi încălcări ale dreptului la acces egal la servicii medicale.
5. Violența şi infracționalitatea pe baze rasiste – consecințe ale comportamentului stereotip şi discriminatoriu.

Deplasarea în alte state membre ale UE

1. Romii întâmpină probleme din partea funcționarilor de la frontiere/care acordă vize, confruntându‐se inclusiv cu cereri de mită exprimate de funcționari corupți, atunci când părăsesc şi/sau revin în țara de origine.
2. Romii îşi cunosc dreptul general la circulație, însă cunosc într‐o măsură mai mică care sunt drepturile şi obligațiile specifice şi deseori complexe privind stabilirea reşedinței într‐un alt stat membru care le revin cetățenilor UE .
3. Sărăcia cauzată de şomaj, discriminare şi rasism reprezintă principalul factor care îi determină pe romi să îşi părăsească țările de origine.
4. Romii se confruntă cu dificultăți atunci când caută un loc de muncă pe piața oficială a muncii din țara de destinație deoarece sunt victimele comportamentului stereotip şi discriminatoriu.
5. Romii se confruntă cu dificultăți în ceea ce priveşte înregistrarea locuinței în noua țară de reşedință. Drept urmare, pot întâmpina probleme în privința accesului la sistemele naționale de sănătate, la locuințe sociale, la asistență socială şi la măsurile de integrare pe piața muncii.
6. Rezultatul celor de mai sus este excluderea de la serviciile de asistență socială, care are un impact disproporționat asupra femeilor, copiilor, persoanelor în vârstă şi persoanelor cu handicap.

Din raportul ‐ Situația cetățenilor europeni de etnie romă care circulă şi se stabilesc în alte state membre ale UE – noiembrie 2009

Inițiative pozitive

Spania – deşi obligația de înregistrare a reşedinței există în Spania, cetățenii Uniunii trebuie să îşi dovedească doar identitatea şi naționalitatea. Această metodă facilitează într‐o măsură semnificativă incluziunea socială a romilor.
Regatul Unit – recensământul care se face în şcolile din Regatul Unit include „romii” ca și categorie etnică, lucru important pentru monitorizarea evoluției acestora în şcoli şi contracararea eventualelor discriminări.
Italia – există soluții prin care familiile de romi care trăiesc în „tabere nomade” izolate care nu corespund standardelor sunt ajutate să se mute în locuințe închiriate integrate. Diferiții actori instituționali implicați – autorități municipale, provinciale şi regionale – organizațiile
neguvernamentale şi comunitățile rome colaborează pentru a pune în practică astfel de intervenții.

Din raportul ‐ Inițiative pozitive selectate ‐ Situația cetățenilor europeni de etnie romă care circulă şi se stabilesc în alte state membre ale UE – noiembrie 2009

Accesul la locuințe

1. Foarte puțini romi ştiu că există legi care interzic discriminarea pe motive de etnie în ceea ce priveşte asigurarea de locuințe.
2. Doar 11,5% dintre romii afectați raportează organizațiilor relevante incidente legate de discriminare.
3. Copiii romi ai familiilor expuse evacuărilor forțate se confruntă cu mari dificultăți în ceea ce priveşte frecventarea şcolilor.
4. Există o probabilitate mai mare ca persoanele care trăiesc în aşezări izolate să frecventeze şcoli segregate.
5. Romii care trăiesc în comunități segregate sau în condiții care nu corespund standardelor beneficiază doar de un acces limitat la serviciile publice şi rețelele sociale.
6. Viața în zonele segregate reduce şansele de a găsi un loc de muncă şi de a merge la serviciu.
7. Condițiile de viață care nu corespund standardelor au consecințe grave asupra sănătății, în special pentru femei şi copii.

Din raportul ‐ Raport comparativ privind condițiile delocuit ale romilor şi travellers din UE – octombrie 2009

Inițiative pozitive:

– Proiectul Vesnička soužití (Satul coexistenței), sponsorizat de guvernul ceh, a asigurat crearea unui cartier nou cu 54 de locuințe pentru victimele
inundațiilor de etnie romă şi de alte etnii care şi‐au pierdut locuințele după o inundație care a avut loc în iulie 1997 în oraşul Ostrava.

– Municipalitatea Nálepkovo a fost printre primele din Slovacia care a conceput şi aplicat un proiect alcătuit din 3 faze în domeniul locuințelor pentru romi, inițiat în 1994, care a constat în construirea a 64 de locuințe noi şi asigurarea de microîmprumuturi fără dobândă pentru mobilarea sau renovarea acestora. Această inițiativă a avut impact asupra inițierii unei politici naționale specifice privind locuințele pentru romi.

– Administrația locală din Kerecsend, Ungaria, a construit cămine pentru familiile tinere de romi, care plătesc 21 EUR pe lună chirie şi 58 EUR pe lună în plus ca formă de economisire, ceea ce le‐ar putea permite să cumpere o casă nouă în cinci sau şase ani și să facă loc în „cămine” pentru alte familii.

Din (Studii de caz privind inițiativele specifice în materie de locuințe pentru romi şi travellers) – octombrie 2009

Victimele nefracționalității

1. 1 din 4 respondenți romi în cadrul unui sondaj FRA recent a raportat în medie 4 incidente grave de agresiune, amenințare sau hărțuire într‐o perioadă de 12 luni, ceea ce sugerează faptul că infracțiunile cu temei rasist reprezintă o experiență de zi cu zi.
2. Lipsa încrederii în structurile de aplicare a legii şi ale justiției a fost raportată de peste 65% dintre romii chestionați.
3. Doar 14% dintre respondenții romi au putut să menționeze o organizație în măsură să îi ajute în cazul în care ar fi victime ale discriminării.

Din raportul ‐ EU‐MIDIS – Sondajul Uniunii Europene privind minoritățile şi discriminarea – Date în obiectiv: romii – aprilie 2009

Activitatea viitoare a FRA în ceea ce priveşte romii

1. Activitatea FRA în ceea ce priveşte romii şi cu participarea acestora va fi în concordanță cu prioritățile UE prevăzute în comunicatul recent al Comisiei Europene privind „Integrarea socială şi economică a romilor în Europa” , platforma UE pentru incluziunea romilor şi cele 10 principii de bază comune privind incluziunea romilor .
2. FRA va elabora metodologii inovatoare şi de promovare a incluziunii, care să asigure punerea în aplicare a politicilor şi să genereze un impact mai puternic pe teren, prin implicarea în continuare a autorităților naționale şi locale şi a publicului larg în activitățile privind romii.

 

 

Continue Reading
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință