Mai mult de 2.000 de fete cu vârste de sub 16 ani devin mame în România în fiecare an, uneori chiar şi la vârsta de 12 ani.
„Dumnezeu mi-a dat o fetiţă frumoasă. Însă viaţa este grea pentru că şi eu însămi sunt încă un copil”, spune Lorena, legănându-şi bebeluşul, fata de 15 ani care locuieşte cu prietenul său şi cu alte şapte familii într-o clădire abandonată recunoaşte că nu plănuia să rămână gravidă. „Aş fi vrut să aştept până mai târziu”, a mai spus aceasta.
La câţiva kilometri depărtare, Diana, care are tot 15 ani, a spus că a plâns când a descoperit că este gravidă: „Viaţa mea s-a schimbat dramatic”. Fata recunoaşte că îi este dor să se joace cu alte fete de vârsta ei.
Abandonată de tatăl copilului, fata şi bebeluşul trăiesc cu mama sa şi cu cei şase fraţi şi surori.
Cele două adolescente sunt doar două dintre miile de astfel de mămici tinere din România. În anul 2013, 15,6 la sută dintre cele care au devenit mame pentru prima oară au fost adolescente, potrivit ultimelor date ale Eurostat, publicate în 2015. Acesta este cel mai mare procent de mame foarte tinere din întreaga Uniune Europeană, România fiind urmată de Bulgaria, cu 14,7 la sută.
În 2014, circa 18.600 de adolescente au dat naştere, inclusiv 2.212 cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani. Mai mult de două treimi dintre acestea locuiesc în mediul rural.
Potrivit organizaţiilor de caritate şi grupurilor de suport, multe dintre aceste foarte tinere mame provin din minoritatea romă, în cadrul căreia este foarte răspândită căsătoria de la vârste fragede.
„Acesta este un fenomen complex cauzat de sărăcie, de emigrare – ceea ce înseamnă că mulţi copii sunt lăsaţi în grija bunicilor – şi în special de lipsa de educaţie”, a spus Gabriela Alexandrescu, şefa Salvaţi Copiii România.
Sarcinele pentru asemenea tinere reprezintă probleme medicale şi sociale serioase. Multe tinere mame sunt nevoite să renunţe la şcoală sau suferă de depresie, iar copiii lor se nasc deseori prematur. Anul trecut, în jur de 60 de ONG-uri au cerut Ministerului Sănătăţii să introducă educaţia medicală în şcoli, descriind situaţia existentă drept „critică”.
Astfel, educarea tinerilor pe acest subiect ar avea drept consecinţă nu doar reducerea numărului de sarcini nedorite, ci şi protejarea mai eficientă a adolescenţilor de bolile cu transmisiune sexuală.
ONU vs ONG-urile religioase
O comisie din cadrul ONU a cerut anul trecut României să adopte o strategie naţională privind sănătatea sexuală şi reproductivă, ceea ce Ministerul Sănătăţii a transmis că susţine, însă mai multe organizaţii se opun unei asemenea mişcări, spunând că nu există nicio dovadă că astfel s-ar reduce rata de naşteri la adolescente.
„Dacă această situaţie ne îngrijorează, trebuie să începem să vorbim cu prinţii şi să le cerem să acorde mai multă atenţie copiilor lor”, a spus Cristina Benga, vicepreşedinte al Asociaţiei „Părinţi pentru ora de Religie”.
În schimb, reprezentanta Salvaţi Copiii a subliniat faptul că mamele minore „provin deseori în familii marginalizate, vulnerabile” şi a cerut serviciilor sociale şi de sănătate să joace un rol mai important.
Fetele care dau naştere până la vârsta de 16 ani rareori merg la medic în perioada sarcinii. Pentru Diana, de exemplu, experienţa unei astfel de sarcini şi cea de mamă au afectat-o psihic.
Ea spune că acum ştie că există modalităţi de a evita să rămână însărcinată şi este decisă să nu mai lase niciodată să se mai întâmple acest lucru: „Nu mă voi căsători niciodată, astfel încât să nu mai fac niciun alt copil”.