Scriitorul Valerica Stanescu, renegat ca nu a vrut sa-si ia nevasta din satra

Nascut intr-o satra de nomazi, deportata in Transnistria, in timpul razboiului, Valerica Stanescu (71 de ani) din satul Geamana, judetul Arges, este un scriitor de etnie roma cu o poveste ciudata de viata. Pentru ca nu a vrut s-o ia de nevasta pe fata care ii fusese aleasa, a fost exclus din neamul in care s-a nascut. Soarta a facut ca el sa primeasca mai multe premii literare internationale pentru carti in care a scris… despre etnia sa.

Casa familiei Stanescu are, in loc de sufragerie, o sala mare cu doua tronuri. „Sala tronurilor” e, de fapt, locul de reuniune al membrilor cultului crestin din care face parte Valentin Stanescu. Se asaza pe unul din jilturi si incepe sa povesteasca despre viata sa.
Cand familia a considerat ca e vremea sa se casatoreasca, foarte tanar fiind, el a refuzat sotia care ii fusese aleasa de clan.
Mai mult, a inceput sa munceasca la o intreprindere din Arges si si-a ales o consoarta care nu era pe placul alor sai. „Un stabor a hotarat sa ma excomunice. Nu am spus nimic, am muncit, mi-am intemeiat singur o familie si am inceput sa citesc cat am putut de mult”, spune Stanescu.

Valerica Stanescu a publicat trei carti in care a prezentat traditiile etniei rome.Una dintre carti a luat premiul I la Roma
Excomunicarea din randul clanului de romi este un lucru foarte rar si inseamna ca persoana respectiva nu numai ca este data afara din comunitate, dar este eliminata, oricat ar parea de ciudat, chiar si din etnia roma.
Asta insemna ca protectia neamului, care este foarte puternica la ei, dispare odata cu excomunicarea. Satra nomada, comunitatea roma in general, pare haotica privita din exterior, dar are reguli stricte si este exclusivista in interior.
Membrii ei sunt, de fapt, foarte uniti. Stanescu nu le-a purtat ranchiuna pentru ceea ce i-au facut, dimpotriva, a inceput sa scrie carti despre romi, despre viata si traditiile lor. Si a scris atat de bine, incat, dupa debutul editorial din 2004, a primit doua premii internationale de literatura a romilor, la Roma.
Cel mai bine primit a fost volumul „Cu moartea in ochi”, pentru care a primit premiul intai si in care descrie calvarul din Transnistria.
Vrea sa publice si volume de poezie
Stanescu intentioneaza sa mai publice carti.
„Cine sunt? Un om de 71 de ani care a scris cu drag despre neamul sau. Am fost si sunt un om sarac, dar, din cate am vazut, toti cei care au scris au fost oameni lipsiti. Eminescu a trait o viata simpla, de om sarac. Nu am dreptul sa ma plang. O singura dorinta as avea: poate ma ajuta cineva sa public doua volume de poezie…”