O cercetare a organizaţiei Salvaţi Copiii semnalează problema reţelei deficitare de cabinete medicale din mai multe şcoli, doar 16 unităţi dintre cele 144 analizate, din 135 de localităţi, având cabinet medical cu personal de specialitate pe toată durata programului şcolar.
„Reţeaua deficitară de cabinete medicale şi de personal specializat este una dintre problemele majore identificate de Organizaţia Salvaţi Copiii România, într-o cercetare de teren care măsoară gradul de pregătire a şcolilor pentru revenirea în clase a copiilor, în condiţii de siguranţă sanitară. Astfel, dintre cele 144 de şcoli analizate, din 135 de localităţi, doar 16 au cabinet medical cu personal de specialitate pe toată durata programului şcolar. Totuşi, aproape 80% dintre şcoli optează pentru reîntoarcerea în clase în format clasic, faţă în faţă”, potrivit unui comunicat Salvaţi Copiii.
Ancheta de teren, parte a programului de educaţie remedială pe care Salvaţi Copiii l-a implementat începând cu luna iulie, pentru a corecta îngrădirea accesului la educaţie din perioada pandemiei, acoperă peste 144 de şcoli din 135 de localităţi din 12 judeţe (Braşov, Caraş, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Mureş, Suceava, Timiş şi Vaslui). Dintre acestea, 108 şcoli au nivel preşcolar, 117 primar, 134 gimnaziu şi 25 liceu/profesional.
Potrivit Salvaţi Copiii, 16 şcoli dintre cele analizate au cabinet medical cu personal de specialitate, pe toată durata programului şcolar, şapte au cabinet medical, dar programul personalului nu acoperă durata cursurilor, 44 au contracte încheiate cu alţi furnizori, 57 nu au nicio formă de asistenţă medicală, iar 20 se află în alte situaţii (cele mai multe fiind deservite de personalul sanitar comunitar sau de dispensare/medici de familie, dar nu pe bază de contract).
115 şcoli au autorizaţie sanitară de funcţionare pentru toate structurile şi corpurile de clădire, 17 doar pentru unele structuri/clădiri, zece deloc, iar trei sunt în curs de obţinere. În ceea ce priveşte şcolile fără autorizaţie, problema constă în inexistenţa sau calitatea precară a apei curente, lipsa canalizării şi a toaletelor conforme.
Referitor la gradul de siguranţă sanitară în context pandemic, cu două săptămâni înainte de începerea noului an şcolar cele mai multe şcoli au organizat consultări informale cu partenerii, astfel: 40 de şcoli s-au fi consultat cu elevii, 61 cu părinţii, 97 cu cadrele didactice şi 93 cu autorităţile locale.
În urma acestor consultări, dintre cele 144 de şcoli cuprinse în anchetă, 113 (78%) intenţionează să reînceapă şcoala în format clasic, faţă în faţă; 19 şcoli au optat pentru un sistem hibrid; două – exclusiv pentru varianta online; o şcoală intenţionează să intercaleze modelul hibrid şi cel clasic, în funcţie de clase şi de numărul de elevi; şase şcoli nu au decis încă modelul pe care îl pot implementa din 14 septembrie.
În ceea ce priveşte obstacolele identificate pentru cursurile în formă clasică, 12 unităţi de învăţământ au condiţiile sanitare improprii, 78 de şcoli – probleme legate de asigurarea asistenţei medicale, 68 de şcoli au de gestionat numărul prea mare de elevi din clase, 18 şcoli – probleme legate de transportul elevilor la şcoală.
Modelul de educaţie online ridică mai multe dificultăţi. 132 de şcoli spun că nu toţi elevii dispun de dispozitiv pentru acces la şcoala online (tabletă sau laptop). Pentru 120 de şcoli sunt probleme de acces la internet pentru toţi elevii. În 45 de şcoli nu toţi profesorii au acces la dispozitive sau internet. În 70 de şcoli nu toţi profesorii au cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru educaţie online. Pentru 76 de şcoli educaţia online nu corespunde nevoilor specifice ale elevilor. În cazul a 113 de şcoli familiile nu pot asigura sprijinul necesar.
Salvaţi Copiii România reia solicitarea adresată autorităţilor decidente, într-o scrisoare trimisă ministerelor Sănătăţii şi Educaţiei, să respecte şi să asigure toate condiţiile necesare limitării răspândirii noului coronavirus în rândul copiilor, odată cu începerea noului an şcolar: distanţa fizică de minimum 1,5 metri şi, acolo unde nu e posibil, învăţarea prin rotaţie (pe grupe) în care jumătate din elevi vor fi pentru o săptămână la şcoală şi cealaltă jumătate vor face lecţii online; alocarea de resurse financiare, astfel încât să existe medici şi asistenţi sociali; clarificarea condiţiilor de acordare a laptopurilor/tabletelor, astfel încât accesul la educaţie să fie real pentru toţi copiii.