Numărul serviciilor de prevenire a separării copilului de familie, precum centrele de zi, este insuficient în raport cu nevoia reală: conform datelor Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, la începutul anului 2025 în România funcţionau 724 de centre de zi pentru copii, din care 360 publice. La finalul lunii septembrie 2024, doar 27.728 de copii români beneficiau de serviciile centrelor de zi pentru prevenirea separării copilului de familie, potrivit datelor ANPDCA, în condiţiile în care, în România, aproximativ 1.360.000 de copii sunt afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure un trai decent, de izolarea socială şi educaţională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriţie, în acord cu vârsta şi nevoile biologice şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate.
În perioada iulie – august 2024, Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1 (DGASPC Sector 1), a realizat o analiză detaliată a nevoilor sociale ale copiilor vulnerabili din Sectorul 1. Astfel, au fost identificaţi 841 de copii aflaţi în situaţie de risc de separare de familie. Jumătate dintre aceştia, adică 421 de copii – trăiesc la limita pragului de sărăcie, un factor care le reduce considerabil şansele de a rămâne alături de familie şi de a beneficia de un mediu stabil şi sigur.
În acest context, riscul separării copiilor de familie rămâne ridicat, având în vedere că, pe lângă factori precum neglijarea, abuzul sau exploatarea, cele mai frecvente cauze ale separării sunt de natură socială. Sărăcia extremă, condiţiile de locuire precare, familiile dezorganizate şi situaţiile în care părinţii sunt minori contribuie semnificativ la vulnerabilitatea copiilor, amplificând riscul de instituţionalizare sau de îndepărtare de mediul familial.
În absenţa unor servicii adecvate de prevenire a separării copiilor de familie, o parte semnificativă a copiilor ajunge în sistemul de protecţie specială, iar pentru un procent semnificativ al acestora principala cauză a separării este sărăcia. Datele ANPDCA arată că 24.643 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială la finalul lunii septembrie 2024. Aceste date subliniază necesitatea unor politici mai eficiente şi a unor investiţii susţinute în sprijinirea familiilor vulnerabile, pentru a preveni separarea copiilor şi a le asigura acestora un mediu stabil şi sigur de dezvoltare.
Salvaţi Copiii, în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 1, implementează proiectul „Împreună în familie – Servicii comunitare integrate pentru copii vulnerabili şi familiile lor”.
Intervenţiile propuse prin proiect urmăresc creşterea accesului la servicii comunitare pentru copiii şi familiile care trăiesc în sărăcie şi pentru copiii din sistemul de protecţie specială din Sectorul 1 al Municipiului Bucureşti, în vederea prevenirii separării copiilor de familie, reducerii numărului intrărilor în sistemul de protecţie specială şi reintegrării în familie a copiilor pentru care este deja instituită o măsură de protecţie specială.
Proiectul valorifică experienţele complementare ale Organizaţiei Salvaţi Copiii şi DGASPC Sector 1 în derularea de programe de prevenire a separării copiilor de familie în zona vizată de prezentul proiect, fructificând astfel un parteneriat de lungă durată între cele două entităţi.
Proiectul se derulează în perioada 1 februarie 2025 – 31 decembrie 2027.
În România, 39% dintre copii sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială, fiind afectaţi de lipsa de venituri ale familiei care să asigure un trai decent, de izolarea socială şi educaţională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriţie în acord cu vârsta şi nevoile biologice şi la servicii socio-educaţionale şi de sănătate de calitate. Această realitate se reflectă în participarea copiilor la educaţie: 214.936 de copii între 7 şi 17 ani erau în afara şcolii, la 1 ianuarie 2023, în timp ce 33.882 de elevi se aflau în abandon şcolar. Organizaţia Salvaţi Copiii a dezvoltat programul de acces la educaţie pentru copiii din grupurile vulnerabile începând cu anul 2001.
Cheltuielile pentru educaţie în România reprezintă doar 3,3% din PIB, faţă de media UE de 4,7%, în ciuda faptului că ţara are cea mai mare proporţie de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană.
Un procent de 16% dintre copiii de vârstă gimnazială şi peste un sfert (25,03%) dintre adolescenţii de vârstă liceală se află în afara sistemului de învăţământ. Mai mult, rata abandonului şcolar timpuriu a atins 16,6% – cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.