România dă aproape un sfert (23%) din mamele minore ale Uniunii Europene, potrivit EUROSTAT (1). Cele mai recente date comunicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că dintre cele 199.720 de naşteri din 2019, 749 provin de la mame cu vârsta sub 15 ani şi 17.933 de la mame cu vârsta între 15-19 ani. Salvaţi Copiii România continuă programul de combatere a mortalităţii infantile, prin sprijin activ acordat pentru peste 100.000 de mame din 74 de maternităţi din toată ţara, prin campania Huggies. Fiecare îmbrăţişare vă face mai puternici, derulată cu sprijinul Kimberly-Clark şi Ogilvy România.
În ceea ce priveşte repartizarea pe judeţe, datele arată că judeţele cu cele mai multe mame adolescente sunt:
* Mureş – 931
* Dolj – 838
* Braşov – 830
* Iaşi – 733
* Bacău – 722
La polul opus, judeţele cu cele mai puţine mame adolescente:
* Brăila – 248
* Mehedinţi – 234
* Caraş-Severin – 209
* Gorj – 190
* Tulcea – 187
Dintre cele 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se aflau la prima naştere, iar 29 la a doua naştere. Pe segmentul 15 – 19 ani, dintre cele 17.933, 13.291 se aflau la prima naştere, în vreme ce 3.851 se aflau la a doua naştere, 710 la a treia naştere, 70 la a patra naştere şi 11 la cel de-al cincilea copil.
*
(1) Cele mai recente date centralizate la nivel european, 2018.
*
Situaţia este cu atât mai critică, cu cât mai puţin de două procente dintre mamele adolescente spun că au interacţionat cu serviciile publice de asistenţă socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvaţi Copiii România în 2020.
„Distanţa mare faţă de cabinetele medicale şi lipsa resurselor pentru a plăti transportul, precum şi lipsa de informaţii cu privire la ce servicii medicale ar trebui accesate în timpul sarcinii împiedică multe adolescente însărcinate din zonele rurale defavorizate să meargă la medic şi de multe ori acestea aşteaptă până când situaţia se înrăutăţeşte sau recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii. Aceste mame trebuie susţinute suplimentar, astfel încât nici ele, nici nou-născuţii să nu fie puşi în situaţii de risc”, spune Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Prezentă la dezbaterea organizată de Salvaţi Copiii România, Secretarul de Stat în Ministerul Sănătăţii Dr. Andreea Moldovan a subliniat importanţa programelor de educaţie în prevenirea sarcinilor adolescentine: „Factorii de influenţă sunt grupaţi în trei categorii, cei care ţin de familie, cei care ţin de educaţie şi cei care ţin de autoritatea publică locală. Partea de autoritate publică locală poate fi mai mult întărită şi implicată în această ecuaţie. Ce se poate face? O revizuire a cadrului legal, e important să implicăm tinerii, e important să colaborăm instituţional şi interinstituţional. E o problemă care ne interesează pe toţi şi rezolvarea trebuie să vină tocmai din această colaborare. E un apel pe care îl fac”.
La dezbatere au fost prezenţi şi:
* Dna. Lidia Manuela Onofrei, Coordonator Naţional al Activităţii de Asistenţă Medicală Comunitară, Ministerul Sănătăţii
* Prof. Dr. Maria Stamatin, Şef Secţie Neonatologie, Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” Iaşi
* Conf. Dr. Livia Ognean, Şef Secţie Neonatologie Spitalul Clinic Judeţean Sibiu
* Dr. Adriana Dan, Şef Secţie Neonatologie, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti
* Prof. Dr. Gabriela Olariu, Şef Secţie Neonatologie Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Dr. Dumitru Popescu” Timişoara
* Psih. Daniela Hofnar, Departamentul de Psihologie Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti
Campanie de educare şi informare a mamelor din România
În acest context, Salvaţi Copiii România, alături de Kimberly-Clark, derulează o amplă campanie de informare şi educare a mamelor, la nivel naţional.
Până în prezent, 70.000 de mame din cele 74 de maternităţi din toată ţara, incluse în campanie, au beneficiat de susţinere. În total, până la sfârşitul lunii martie, 100.000 de mame vor primi kit-uri suport cu produse şi materiale informative pentru îngrijirea nou-născuţilor şi vor beneficia de sesiuni de educaţie medicală cu privire la îngrijirea nou-născuţilor, combaterea depresiei postnatale şi importanţa îmbrăţişărilor pentru dezvoltarea nou-născutului şi sănătatea mamei după naştere.
„Credem cu tărie că o bună informare a viitorilor părinţi poate face o diferenţă uriaşă în dezvoltarea ulterioară a copiilor, iar crearea unor astfel de programe complexe, care să integreze componenta medicală, educaţională, dar şi psihologică este esenţială în acest sens. Ne bucurăm că prin intermediul acestui proiect, realizat în parteneriat cu Salvaţi Copiii, am reuşit să venim în sprijinul mamelor şi al nou-născuţilor din România şi ne dorim ca pe viitor să atingem un număr cât mai mare de beneficiari”, au menţionat reprezentanţii Kimberly-Clark.
Din punct de vedere statistic, o femeie din opt este supusă riscului apariţiei depresiei postnatale (depresia postpartum), risc crescut în cazul mamelor adolescente. De asemenea, mai mult de 50% dintre femeile care dezvoltă o formă de depresie postnatală nu se prezintă la medic şi nu primesc tratament de specialitate sau îndrumări despre ce metode trebuie urmate pentru ameliorarea simptomelor.
Până la sfârşitul anului, în cadrul campaniei de educare şi informare a mamelor, 16.200 de mame vor avea acces în maternităţi la o metodă alternativă de informare medicală, prin intermediul videoclipurilor educative transmise cu ajutorul sistemelor de comunicare video ce sunt montate câte unul/salon. Mai mult, mamele vor avea posibilitatea de a adresa întrebări specialiştilor cu privire la sănătatea şi îngrijirea nou-născutului, dezvoltarea armonioasă a acestuia prin îmbrăţişări şi combaterea depresiei postpartum.
Spitalele ce beneficiază de sisteme de comunicare video sunt: Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara, Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Cuza-Vodă Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.
