Cheltuielile totale cu protecţia socială în Uniunea Europeană au ajuns la 4.583 miliarde de euro, în 2023, în creştere cu 6,1% comparativ cu 2022, iar România se numără printre statele membre unde creşterea procentuală a acestor cheltuieli a fost semnificativ mai mare faţă de media din UE, potrivit datelor publicate luni de Eurostat.
În 2023 comparativ cu 2022, cele mai mari creşteri ale cheltuielilor cu protecţia socială au fost înregistrate în Slovacia (creştere de 18,9%), Polonia (18,4%), Ungaria (15,2%), Bulgaria (14,6%) şi România (13,8%).
Potrivit Eurostat, cheltuielile cu protecţia socială au crescut în toate statele membre, în 2023 comparativ cu 2022, însă cele mai modeste creşteri au fost înregistrate în Danemarca (2,3%), Italia (3,5%) şi Estonia (3,8%).
Totuşi, ca procent din PIB, cheltuielile cu protecţia socială au reprezentat 26,8% din PIB-ul Uniunii Europene în 2023, în scădere cu 0,1 puncte procentuale comparativ cu 2022.
În rândul statelor membre, ponderea în PIB a cheltuielilor cu protecţia socială a variat de la 31,3% în Franţa şi 31,2% în Finlanda, până la puţin peste 15% în România şi Estonia, 13,2% în Malta şi 12% în Irlanda.
Ponderea în în PIB a cheltuielilor cu protecţia socială a crescut în 15 state membre, cel mai puternic în Finlanda, Polonia şi Luxemburg, şi a scăzut în 11 ţări, cel mai puternic în Slovenia, Portugalia şi Malta.
Pe categorii de cheltuieli, în UE pensiile de vârstă şi de urmaş au reprezentat aproape jumătate (46,7%) din totalul cheltuielilor cu protecţia socială. Urmează cheltuielile pentru sănătate (29,9%) şi cheltuielile pentru familii şi copii (8,6%).
În cazul României, pensiile de vârstă şi de urmaş au reprezentat 53,2% din totalul cheltuielilor cu protecţia socială, urmate de cheltuielile pentru sănătate (27,7%) şi cheltuielile pentru familii şi copiii (12,3%).