România, pe ultimele locuri în UE când vine vorba despre participarea adulţilor la forme de învăţare continuă

România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană când vine vorba despre participarea adulţilor la forme de învăţare continuă, cea mai recentă rată de participare fiind de 4,9%, jumătate din rata înregistrată la nivel european, de 10,8%, susţin reprezentanţii Confederaţiei Patronale Concordia, care au prezentat marţi două rapoarte despre învăţare pe tot parcursul vieţii.

România şi-a asumat, printr-o nouă strategie de ţară, să crească această rată de la 4,9% la 12% până în 2027. Obiectivul setat de UE prin Agenda Europeană pentru Competenţe îl reprezintă participarea a cel puţin 60% dintre adulţii cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani la formare şi educaţie în fiecare an până în 2030.

În cadrul proiectului AdultLearningROSK, implementat în România de Confederaţia Patronală Concordia, cu sprijinul Uniunii Europene, reprezentanţii organizaţiei patronale au lansat două rapoarte menite a îmbunătăţi înţelegerea de la nivel societal cu privire la învăţarea pe tot parcursul vieţii din România.

Cele două rapoarte vizează cadrul instituţional pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii din România, respectiv cercetarea participării în asemenea programe. Potrivit rapoartelor, România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană când vine vorba despre participarea adulţilor la forme de învăţare continuă. Cea mai recentă rată de participare în România este de 4,9%, jumătate din rata înregistrată la nivel european (media europeană este de 10,8%).

Potrivit sursei citate, raportul general privind cadrul instituţional pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii este un instrument facil pentru a naviga prin legislaţia în vigoare, inclusiv în contextul adoptării noilor legi ale educaţiei. Mai mult decât atât, raportul evaluează şi strategiile naţionale privind învăţarea pe tot parcursul vieţii asumate de ţara noastră, prezentând obiectivele pe care România s-a angajat să le atingă până în anul 2027.

Raportul prezintă, de asemenea, obstacolele legislative care frânează progresul nostru către o mai bună participare a adulţilor la pregătire profesională, precum şi o mapare a tuturor actorilor implicaţi în procesul de politică publică aferent învăţării pe tot parcursul vieţii. Printre problemele menţionate, enumerăm definirea precară a standardelor profesională şi lipsa actualităţii acestora.

Totodată, raportul de cercetare – Participarea în programe de învăţare continuă în România – prezintă o analiză statistică asupra participării la învăţarea pe tot parcursul vieţii pornind de la un sondaj naţional efectuat pe un eşantion reprezentativ de 1000 de respondenţi, ce asigură un nivel de încredere de 95% precum şi interviuri cu angajatori şi angajaţi.

Rezultatele cercetării arată că, dintre respondenţii sub 65 de ani care nu sunt elevi sau studenţi, 28,5% afirmă că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de instruire profesională la locul de muncă, iar 21,5% la cursuri de instruire organizate în timpul liber.

Aproximativ 16% dintre respondenţi afirmă că au participat în ultimele 12 luni la instruire profesională la locul de muncă sau în timpul liber cu durata mai mare de o săptămână. Aceste date obţinute în urma sondajului actual reflectă proporţii de participanţi mai ridicate decât cele cuprinse în cele mai recente date ale Eurostat, valabile pentru anul 2021.

„Categoria care participă cel mai puţin este a celor cuprinşi în intervalul 18-24 de ani. Motivele pentru care adulţii nu au participat la oportunităţi de formare continuă sunt următoarele (în ordinea proporţiilor de respondenţi care le-au indicat): lipsa timpului (62%), nu au simţit nevoia (39%), alte motive (34%), costul cursurilor (28%), oferta slabă de cursuri (24%). Mai bine de jumătate (56,7%) dintre respondenţi au menţionat că organizatorul acestor cursuri este, de obicei, angajatorul”, susţin autorii studiului.

Cercetarea mai arată că persoanele cu un statut socio-economic mai ridicat participă mai mult în programe de învăţare continuă, indiferent de zona din care provin. Persoanele între 35 şi 55 de ani participă cel mai adesea în astfel de programe, fie că sunt organizate în timpul serviciului sau în timpul liber, tinerii fiind mai adesea atraşi de programe care se desfăşoară în timpul liber.

„Percepţia utilităţii participării la programe de formare şi instruire se centrează pe trei dimensiuni: în plan personal (75% dintre respondenţi), pentru creşterea veniturilor (36%), şi pentru găsirea unui loc de muncă (26%)”, se menţionează în document.

Conform reprezentanţilor Confederaţiei Patronale Concordia, aceste rapoarte de analiză prezintă şi o serie de recomandări pentru creşterea participării adulţilor la programe de învăţare pe tot parcursul vieţii, precum acordarea burselor de studiu, dezvoltarea programelor de mentorat în interiorul corporaţiilor, dezvoltarea cursurilor în format hibrid sau faţă în faţă în detrimentul celor exclusiv offline, acordarea de stimulente fiscale pentru companiile care desfăşoară asemenea programe la locul de muncă.

Rapoartele au fost realizate de Centrul pentru Studiul Democraţiei pentru Confederaţia Patronală Concordia.