România se poate lăuda cu un peisaj media divers şi relativ pluralist care produce investigaţii de interes public puternice, însă presiunea patronilor, lipsa de transparenţă în finanţare sau dificultăţile de pe piaţă afectează încrederea în informaţii, se arată în clasamentul pe 2022 al organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF) privind libertatea media la nivel mondial.
România se situează pe locul 56 din 180 în Indexul RSF, în scădere opt poziţii faţă de 2021, când s-a aflat pe locul 48.
La capitolul dedicat României, raportul RSF notează că mari grupuri media europene sunt prezente pe piaţă alături de jucători locali mari şi mici.
„Peisajul media românesc oglindeşte direcţiile globale: numărul publicaţiilor media tipărite scade, în timp ce publicaţiile media online şi posturile de radio şi televiziune înfloresc”, se precizează în analiză.
Organizaţia atrage totuşi atenţia că „alegerile editoriale sunt deseori subordonate intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă”.
În legătură cu contextul politic, RSF scrie că, în România, „media este lipsită de independenţă şi este supusă încercările de interferenţă, în special la numirea şefilor radioului şi televiziunii publice, precum şi a celor de la Consiliul Naţional al Audiovizualului”, instituţie care „a blocat informaţiile despre acţionariatul media audiovizuale, sub pretextul protejării datelor personale”.
„Discursul politic agresiv împotriva jurnaliştilor a fost relansat de noul partid populist şi naţionalist AUR, a patra forţă politică din Parlamentul României”, se subliniază în raport.
Organizaţia mai atrage atenţia asupra faptului că „legislaţia pentru protejarea libertăţii de expresie şi a presei nu este suficient pusă în aplicare, deşi este aliniată standardelor europene, inclusiv la nivel constituţional”.
„Amestecul procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărţuirea şi ridică îngrijorări serioase. Sistemul judiciar încearcă tot mai mult să determine media să îşi dezvăluie sursele. Numărul proceselor abuzive este în creştere, în timp ce deciziile instanţelor nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei”, se precizează în document.
„Mecanismele de finanţare a media sunt deseori neclare sau chiar corupte. În timp ce marile companii media reuşesc să se autosusţină, majoritatea dintre ele depind de surse externe de finanţare, inclusiv subvenţii. Folosirea de fonduri publice pentru a cumpăra o acoperire media pozitivă este o practică politică răspândită”, mai alertează RSF.
Organizaţia afirmă de asemenea că jurnalismul de interes public este concurat de campanii de dezinformare purtate de unele media şi unii politicieni, în special în contextul pandemiei de COVID-19.
„Unele grupuri de populaţie sunt înclinate să creadă această dezinformare, care alimentează neîncrederea lor în media de calitate”, potrivit analizei.
La criteriul siguranţă, organizaţia avertizează că atacurile împotriva reporterilor şi a celor care practică jurnalismul cetăţenesc se înmulţesc alarmant şi reaminteşte de cazul din septembrie 2021, când jurnaliştii Mihai Dragolea şi Radu Mocanu şi activistul de mediu Tiberiu Bosutar au fost bătuţi în timp ce investigau tăieri ilegale de lemn în judeţul Suceava.
„Supravegherea rămâne o problemă, în contextul în care parlamentul a adoptat o lege, analizată în prezent de Curtea Constituţională, care ar extinde sfera interceptărilor de comunicaţii electronice, incluzând serviciile de informaţii”, se mai menţionează în raport în privinţa României.
La nivel mondial, RSF atrage atenţia că „haosul informaţional” şi dezinformarea alimentează atât tensiunile internaţionale, cât şi diviziunile din cadrul societăţilor, potrivit AFP.
În total, 73% din cele 180 de ţări evaluate anual de organizaţie se caracterizează prin situaţii considerate „foarte grave”, „dificile” sau „problematice” în ceea ce priveşte libertatea jurnaliştilor de a lucra.
Deşi procentul rămâne identic cu cel de anul trecut, numărul ţărilor (28) unde situaţia este „foarte gravă” atinge un nivel record, în timp ce numai opt ţări au o „situaţie bună”, comparativ cu 12 anul trecut.
RSF remarcă „o polarizarea la două niveluri”, între ţări şi în interiorul ţărilor, alimentată de „creşterea puterii circuitelor de dezinformare” în societăţile democratice şi de „controlul asupra media” în regimurile autoritare.
„Crearea unui arsenal mediatic în unele regimuri autoritare îi privează pe cetăţeni de dreptul lor la informare, dar contribuie de asemenea şi la amplificarea tensiunilor internaţionale care ar putea duce la cele mai grave războaie”, precizează într-un comunicat secretarul general al RSF, Christophe Deloire.
Conform ONG-ului, invazia rusă din Ucraina ilustrează această polarizare, în contextul în care decizia Moscovei, clasată pe locul 155, de a trimite trupe pe teritoriul ucrainean a fost precedată de „un război de propagandă”.
De asemenea, China (locul 175) „îşi foloseşte arsenalul legislativ pentru a limita mişcarea populaţiei şi pentru a o izola de restul lumii, în special în Hong Kong”, care coboară de pe locul 80 pe locul 148 în clasament după ce Beijingul şi-a impus controlul ferm acolo.
În rândul ţărilor democratice, fenomenul de transformare a media după modelul Fox News „reprezintă un risc fatal, deoarece pune în pericol bazele unei societăţi armonioase şi ale unei dezbateri publice tolerante”, mai afirmă Christophe Deloire.
Societăţile democratice sunt divizate din cauza creşterii media de opinie „după modelul Fox News”, postul preferat al conservatorilor americani, şi „a amplorii circuitelor de dezinformare, amplificate de modelul în care funcţionează reţelele sociale”.
Această polarizare internă a crescut riscurile sociale şi politice în SUA (locul 42), notează RSF, şi în Franţa (locul 26), care avansează totuşi opt locuri în clasament comparativ cu 2021.
La coada clasamentului se află în continuare China, urmată de Myanmar, Turkmenistan, Iran, Eritreea şi Coreea de Nord.
În fruntea indexului, Norvegia îşi păstrează prima poziţia pentru al şaselea an consecutiv, urmată de Danemarca şi Suedia. RSF subliniază de asemenea speranţa adusă de schimbările de guvern din Republica Moldova (40) şi Bulgaria (91).
RSF a folosit o nouă metodă pentru a-şi realiza clasamentul, bazându-se pe cinci indicatori (context politic, cadru legislativ, context economic, context sociocultural şi siguranţă).
