Connect with us

Asul de trefla

România, în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe privind Indicele de Percepţie a Corupţiei calculat de Transparency International

România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe în privinţa implementării măsurilor anticorupţie, cu 46 de puncte din 100 posibile, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept, potrivit Indicelui de Percepţie a Corupţiei 2023, lansat marţi de Transparency International la nivel global.

Într-un comunicat de presă, Transparency International Romania arată că majoritatea statelor au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.

La nivelul Uniunii Europene eforturile anti-corupţie au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre.

„Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte. Cu 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte), ceea ce reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept. Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparaţie cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante”, se arată în comunicat.

Conform comunicatului, comparativ cu anul 2014, ţara noastră are un plus de trei puncte, însă evoluţia nu a fost una liniară.

„Între anii 2014 şi 2016 a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 şi 48 de puncte în 2016. În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a recuperat doar două puncte. În anii 2022 şi 2023 scorul este acelaşi, de doar 46 de puncte, mult sub media UE. Bulgaria a avut un parcurs similar, cu scoruri care au variat între 41 şi 44 de puncte în ultimii 10 ani. De remarcat că în 2023 este prima dată când Bulgaria ajunge la 45 de puncte. În schimb, Ungaria a înregistrat un declin constant în clasament, de la 54 de puncte în 2014, la doar 42 de puncte în 2023, situându-se astfel pe ultimul loc la nivelul UE”, se precizează în document.

Conform Transparency International, sunt necesare acţiuni constante care să asigure consolidarea integrităţii publice.

„La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene s-a constatat că măsurile anti-corupţie continuă să fie subminate de slăbirea mecanismelor de tip checks and balances, menite să asigure control şi echilibru în statul de drept. Totodată, aprobarea unor legi şi reglementări noi sau înfiinţarea de noi agenţii sunt măsuri care nu duc automat la asigurarea unui control mai bun în materie de corupţie. În multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare aşadar acţiuni şi măsuri constante care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea integrităţii publice”, se spune în document.

La nivel naţional, recomandările Transparency International Romania includ:

– actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent şi îmbunătăţirea clarităţii reglementării în domeniul integrităţii publice;

– îmbunătăţirea transparenţei organizaţionale şi decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente şi acces facil la informaţii de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Naţională Anticorupţie;

– actualizarea procedurilor de raportare internă şi instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;

– standardizarea şi clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă;

– adoptarea unei legislaţii avansate care să clarifice unitar statutul, cariera şi eficienţa resurselor umane din administraţia publică;

– utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.

Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică şi instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea integrităţii publice.

Date şi statistici despre Indicele de Percepţie a Corupţiei 2023 la nivel global şi naţional, precum şi date comparative cu anii anteriori sunt disponibile pe site-ul www.transparency.org.ro.

„În cei peste 20 de ani de activitate, Transparency International Romania a contribuit la înfiinţarea/consolidarea unor instituţii publice precum ANI, DGA, DNA; a elaborat peste 40 de politici publice, inclusiv cea privind protecţia avertizorilor de integritate. Totodată a elaborat şi implementat standarde de etică şi integritate pentru sectorul public şi mediul de afaceri. Suntem consecvenţi principiilor care ne ghidează în activitatea noastră: integritate, imparţialitate, responsabilitate, profesionalism”, se menţionează în comunicat.

Continue Reading
Click to comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință