Social

Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2021 – Obiective, metode, etape

Care sunt obiectivele, cine particpă, care sunt metodele de recenzare şi etapele Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2021

Recensământul  este “operaţiunea care produce la intervale regulate numărarea oficială a populaţiei pe teritoriul unei ţări şi în cele mai mici sub-teritorii geografice ale sale, împreună cu un număr selectat de caracteristici demografice şi sociale ale populaţiei. De asemenea, produce informaţii referitoare stocul de locuinţe. Această operaţiune are avantajul obţinerii informaţiei referitoare la două universuri – populaţie şi condiţii de locuit – în cadrul aceluiaşi proces de diseminare.”

Operaţiunea include procesul colectării, agregării, prelucrării, evaluării, diseminării şi analizei informaţiilor culese de pe teren. Pentru planificarea şi implementarea politicilor economice şi sociale de dezvoltare, pentru activităţi administrative sau de cercetare ştiinţifică este necesară existenţa unor date detaliate referitoare la mărimea, distribuţia şi compoziţia populaţiei. Recensământul este o sursă primordială pentru aceste date.

Obiectivele recensământului

Prioritar – de a obţine informaţii ample şi de calitate privind numărul şi distribuţia teritorială a populaţiei, a structurii demografice şi socio-economice, date referitoare la gospodăriile populaţiei, precum şi la fondul locativ şi condiţiile de locuit ale populaţiei şi clădirile în care se situează locuinţele.
Complementar – bazei de fundamentare a unei analize adecvate a dinamicii diferitelor fenomene demografice şi socio-economice, obiectiv strâns legat atât de gradul ridicat al comparabilităţii datelor pe plan internaţional, cât şi de cel al comparabilităţii cu datele obţinute la recensămintele anterioare efectuate în România.
Scopul fundamental – de a oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru politicile guvernamentale în domeniul economic şi social, inclusiv pentru dezvoltarea umană.

Sfera de cuprindere a recensământului

Se vor înregistra:

– toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară (indiferent dacă la momentul recensământului se află în ţară sau în străinătate),
– persoanele de cetăţenie străină sau fără cetăţenie care au domiciliul (reşedinţa permanentă) în România sau o reşedinţă temporară (indiferent de motivul stabilirii: refugiaţi, solicitanţi de azil,-solicitanţi de cetăţenie română, străini sosiţi pentru afaceri sau în interes personal).

Nu se vor înregistra

Persoanele de cetăţenie străină din cadrul reprezentanţelor diplomatice şi consulare sau al reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale şi membrii familiilor lor, personalul forţelor armate străine, personalul flotei comerciale navale şi aeriene, precum şi corespondenţii de presă care la momentul de referinţă al recensământului se află pe teritoriul ţării.

La recensământ se vor înregistra, de asemenea, toate clădirile de locuit, clădirile cu altă destinaţie în care se află locuinţe, clădirile cu unităţi de locuit în comun (internate şcolare, cămine pentru studenţi, dormitoare pentru muncitori, cămine de nefamilişti, case de copii, cămine pentru bătrâni, hoteluri, spitale, sanatorii, cabane turistice etc.) şi locuinţele din cadrul acestora.

Nu se vor înregistra clădirile cu altă destinaţie (administrative, industriale, comerciale, agrozootehnice, social-culturale, spaţii de depozitare), dacă în incinta acestora nu se află locuinţe sau unităţi de locuit în comun. Nu se vor înregistra, de asemenea, cazărmile, închisorile sau alte clădiri aflate în incintele păzite ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului de Justiţie şi Serviciului Român de Informaţii. Vor fi exceptate de la înregistrare şi acele clădiri situate pe teritoriul României, deţinute cu titlu de proprietate de alte state, administrate de reprezentanţele diplomatice şi consulare ale ţărilor respective sau de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale, dacă în cadrul lor nu au domiciliul cetăţeni români.

Metoda de înregistrare tradiţională

Metoda de înregistrare tradiţională, prin intervievarea directă a populaţiei de către recenzori, răspunsurile fiind înscrise în chestionarele de recensământ.

Înregistrarea informaţiilor referitoare la persoane şi locuinţe se va face pe baza declaraţiilor persoanelor majore.

Metodele de recenzare

  • Autorecenzarea se referă la metoda CAWI (recenzare on-line).
  • Autorecenzarea asistată face referire la metoda CAPI şi este aplicată suplimentar activităţilor de autorecenzare, exclusiv în mediul rural, în spaţii special amenajate la nivelul UAT-urilor, unde persoanele care doresc să se autorecenzeze beneficiază de suport din partea unui recenzor.
  • Recenzarea face referire la metoda CAPI de culegere a datelor de recensământ.

 

Recensământul se va desfășura în următoarele etape:

1 februarie – 13 martie 2022: Preluare date din surse administrative şi populare bază de date RPL2021

14 martie – 15 mai 2022: Autorecenzare (metoda CAWI)

16 mai – 17 iulie 2022: Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă (cu ajutorul tabletelor)

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință

Exit mobile version