Organizarea examenului de admitere pe 90% dintre locurile de la colegiile naţionale, înfiinţarea consorţiilor şcolare în cadrul învăţământului dual, „Şcoala în spital”, un program naţional integrat pentru oferirea unei mese sănătoase în şcoli 2022 – 2027 şi reorganizarea inspectoratelor şcolare se numără printre prevederile proiectului legii învăţământului preuniversitar lansat în dezbatere publică.
Proiectul a fost elaborat în concordanţă cu Raportul „România Educată”.
Potrivit proiectului, învăţământul liceal include filierele teoretică (cu profilurile umanist şi real), vocaţională (cu profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) şi filiera profesională (cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului). Transferul între cele trei filiere are loc în baza unor examene competitive, în funcţie de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacităţii maxime de şcolarizare. Testele urmează să permită inclusiv schimbarea anului de studiu.
Autorităţile administraţiei publice locale vor putea decide înfiinţarea de consorţii şcolare, ca parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ în cadrul învăţământului dual. Se propune crearea de campusuri de învăţământ profesional dual, de importanţă regională.
Educaţia specială şi educaţia incluzivă adresată elevilor/preşcolarilor cu dizabilităţi/nevoi speciale/tulburări specifice de învăţare se propune să fie structurată pe cinci niveluri de sprijin incluziv în funcţie de nevoile copiilor.
Pentru copiii, preşcolarii şi elevii cu boli cronice sau cu alte boli sau afecţiuni spitalizaţi pentru o perioadă îndelungată, respectiv mai mare de patru săptămâni, se propune organizarea „Şcolii din spital”, în cadrul căreia procesul de învăţământ se va realiza individual, în grupe sau clase, în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi. „Şcoala din spital” urmează să fie organizată şi să funcţioneze în cadrul universităţilor de medicină şi farmacie. Elevii înscrişi în această formă de şcolarizare, care în clasa a VIII-a sunt internaţi pentru o perioadă mai mare de şase luni, vor putea fi admişi la liceu fără susţinerea Evaluării naţionale.
Conform proiectului, Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza resurselor disponibile, va stabili curriculumul la decizia şcolii. Planurile-cadru şi programele şcolare pentru discipline, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar se propune să fie elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei şi aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei. Programele şcolare pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire opţionale se vor putea elabora şi la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea, după caz, a Consiliului profesoral, Consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare vor fi aprobate de Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
La finalizarea clasei a VIII-a, consilierul şcolar şi dirigintele vor avea obligaţia să emită o recomandare de încadrare în educaţia secundară superioară, având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte, mai prevede proiectul. Recomandarea va fi emisă în baza unei evaluări specifice, care se va comunica şi elevului şi părinţilor acestuia. La elaborarea recomandării, vor fi consultate şi cadrele didactice de la clasă. Recomandarea are un caracter orientativ în stabilirea opţiunilor celor mai potrivite profilului fiecărui elev şi se include în portofoliul educaţional.
Inspectoratele şcolare judeţene urmează să fie transformate în direcţii judeţene de învăţământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică.
„Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/a Municipiului Bucureşti, servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, formate prin reorganizarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene/Municipiului Bucureşti şi prin comasarea cu Centrele Judeţene de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, prin preluarea activităţilor şi structurilor de la aceste instituţii. DJIP vor funcţiona cu atribuţii privind inspecţia de specialitate, organizarea de sistem, gestionarea mobilităţii personalului didactic, evoluţia în carieră – gradele didactice şi titlul didactic de profesor emerit şi alte atribuţii administrative privind organizarea procesului de învăţământ şi sunt conduse de directori generali numiţi prin ordin al ministrului Educaţiei, în urma susţinerii unui concurs de selecţie. Directorul va încheia contract de management cu ministrul Educaţiei pe perioada mandatului demnitarului”, se stipulează în proiectul de lege.
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare va înfiinţa, în termen de 12 luni de la aprobarea legii, o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă pentru evaluare.
La finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, elevii urmează să susţină evaluări naţionale scrise, obligatorii: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei.
Proiectul mai prevede ca unităţile de învăţământ liceal cu statut de colegiu naţional vor putea organiza concurs de admitere în clasa a IX-a a învăţământului liceal pentru maximum 90% din numărul din locuri atribuite prin planul de şcolarizare. Restul locurilor se vor ocupa prin repartiţie computerizată, în urma susţinerii Evaluării naţionale. În situaţia în care nu se vor ocupa toate locurile prin organizarea concursului de admitere, locurile rămase se vor ocupa prin repartiţie computerizată, în urma susţinerii Evaluării naţionale. Organizarea concursului şi criteriile de admitere se vor stabili prin decizia Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care se publică pe site-ul instituţiei, la începutul fiecărui an şcolar.
Absolvenţii clasei a VIII-a care au participat la concursul de admitere şi nu au fost admişi pot participa la Evaluarea naţională în vederea repartizării computerizate. Candidaţii declaraţi admişi la concurs pot fi organizaţi în clase de excelenţă. Colegiile naţionale care înfiinţează clase de excelenţă trebuie să obţină statutul de unitate pilot de excelenţă, prin ordin al ministrului Educaţiei. Procedura de acordare a statutului de unitate-pilot de excelenţă se aprobă prin ordin al ministrului Educaţiei, la propunerea Centrului Naţional de Excelenţă, mai stipulează proiectul.
Se propune, de asemenea, ca absolvenţii clasei a VIII-a să poată fi înscrişi în clasa a IX-a fără susţinerea Evaluării naţionale sau a concursului de admitere la colegiul naţional şi peste numărul maxim de elevi cuprins în acea formaţiune/clasă, dacă au obţinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei. Elevii cu performanţe deosebite la olimpiadele naţionale sau la competiţiile internaţionale vor putea fi înscrişi la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale. Lista privind corespondenţa specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale cu filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea urmează să se aprobe anual prin ordin al ministrului Educaţiei.
În unităţile-pilot de excelenţă, se are în vedere acordarea posibilităţii de a putea desfăşura activităţi suplimentare de învăţare cu elevii capabili de excelenţă. Elevii înscrişi în formaţiunile de studiu din aceste unităţi vor beneficia de programe educative care le respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a excelenţei.
Prin proiectul de lege se stabileşte cuantumul minim al burselor: 700 – 1.000 lei/lună pentru bursa de excelenţă olimpică naţională/internaţională, 500 lei/lună pentru bursa de performanţă şcolară, bursa profesională – 300 lei/luna şi bursa socială – 300 lei/lună.
De aceste burse ar urma să beneficieze elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat, iar de bursele de excelenţă olimpică şi elevii din învăţământul preuniversitar particular acreditat. Fondul pentru burse se propune să se aloce unităţilor de învăţământ de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, în funcţie de numărul de elevi de la învăţământul cu frecvenţă. Autorităţile publice locale pot suplimenta fondul de burse al şcolii, mai prevede proiectul.
Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat urmează să beneficieze în continuare de gratuitate la serviciile publice de transport local, judeţean, interjudeţean – rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.
Proiectul propune ca, începând cu anul şcolar 2022 – 2023, la nivelul sistemului naţional de învăţământ, să se deruleze Programul Naţional Integrat „Masă Sănătoasă în şcoli 2022-2027”, fiind prioritare şcolile cu vulnerabilitate mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar.
Se mai prevede înfiinţarea Programului naţional de formare a cadrelor didactice în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor.
Conform proiectului, finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
Se introduce instituţia juridică a „debutului în stagiatura didactică” şi examenul de licenţiere pentru cariera didactică.
Debutul în stagiatura didactică va avea loc după parcurgerea formării iniţiale: masteratul didactic, dubla specializare sau practica pedagogică. Debutul în profesie se va realiza după parcurgerea stagiaturii didactice, la finalul căreia profesorul/cadrul didactic stagiar va susţine examenul de licenţiere pentru cariera didactică, care cuprinde două componente de evaluare sumativă: raportul de evaluare a stagiului practic şi un examen scris. Examenul naţional de licenţiere în cariera didactică urmează să fie organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.
Salarizarea cadrului didactic stagiar şi debutant din sectorul educaţiei se va realiza în raport cu complexitatea, responsabilitatea şi nivelul studiilor, într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat.
Potrivit proiectului de act normativ, personalului didactic îi este interzis să desfăşoare meditaţii cu elevii de la clasă, având ca obligaţie de diligenţă să depună eforturi în vederea eliminării necesităţii pregătirii suplimentare pentru atingerea profilului de competenţe de la absolvenţii ciclului în care predă. Fapta de a desfăşura meditaţii cu elevii de la clasă este prevăzută ca fiind abatere disciplinară şi este sancţionată. Se definesc ca fiind abateri disciplinare şi faptele de violenţă fizică, abuz emoţional precum şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor.
În situaţia aplicării sancţiunii disciplinare cu desfacerea contractului individual de muncă pentru fapte referitoare la acte de violenţă fizică, abuz emoţional şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, pentru o perioadă de 10 ani persoana sancţionată nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învăţământ, cu pierderea calităţii de titular în învăţământ, stipulează proiectul.
Eveniment3 săptămâni ago
La zio săptămână ago
La zi3 săptămâni ago
Cultura2 săptămâni ago