Proiect pentru reducerea abandonului şcolar, prezentat la Şcoala Gimnazială „Lucreţia Suciu” din Oradea

Şcoala Gimnazială „Lucreţia Suciu” din Oradea a organizat o conferinţă judeţeană de informare asupra proiectului pentru reducerea abandonului şcolar, derulat timp de trei ani, până la finele acestui an şcolar, finanţat prin PNRR cu suma de 983.000 lei, fără TVA.

„Proiectul câştigat de şcoala noastră oferă elevilor, dar şi părinţilor, posibilitatea să participe la o gamă variată de activităţi prin care motivăm elevii să vină la şcoală, dar şi să promoveze ciclul gimnazial. Anul trecut, a scăzut numărul de absenţe cu aproximativ 10.000 faţă de anul anterior. Este un criteriu ce ne dovedeşte că am avut succes cu activităţile noastre. Mulţi copii din familii nevoiaşe au venit – şi au rămas apoi la şcoală pentru pregătirea remedială, în limba română şi maghiară – după ce au aflat că se dă de mâncare. Mulţi dintre ei nu au asigurată acasă hrana cea de toate zilele. Am socializat foarte mult cu ei, ieşind în natură sau în diverse ateliere creative, mulţi dintre ei nu au ieşit din localitate şi nici nu au fost vreodată într-o excursie organizată”, a declarat, pentru Agerpres, directoarea şcolii, Mariana Simona Bocşan, manager de proiect.

Proiectul pentru reducerea abandonului şcolar a fost prezentat joi în cadrul conferinţei judeţene „Strategii educaţionale şi bune practici cu rol în dezvoltarea unui climat pozitiv şi incluziv prin PNRAS”.

La eveniment au fost prezenţi, alături de colectivul Şcolii Gimnaziale „Lucreţia Suciu”, Szabo Odon, vicepreşedinte în Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, şi subsecretarul de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării Marian Daragiu.

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor a fost reprezentată de inspectorul şcolar general, Alin Serafim Ştefănuţ, şi cei doi adjuncţi, Avram Nicolae Ioan şi Kery Hajnal. Din partea Primăriei Municipiului Oradea a participat viceprimarul Teofil Filimon. Între cei circa 100 de invitaţi au fost prezenţi şi inspectori şcolari, directori de şcoli care implementează PNRAS şi profesori din 25 de şcoli din judeţ, reprezentanţi ai SLI Bihor, reprezentanţi ai comunităţii locale şi ai părinţilor.

Potrivit directoarei Mariana Bocşan, scopul conferinţei a fost cel de diseminare şi publicitate a proiectului desfăşurat de această şcoală pentru elevii din ciclul gimnazial, precum şi acela de a oferi ocazia participanţilor să împărtăşească din experienţa proprie pentru reducerea abandonului şcolar.

Beneficiarul acestui proiect este Şcoala gimnazială „Lucreţia Suciu”, din cartierul Velenţa, care şcolarizează elevi la învăţământul de zi, la frecvenţă redusă şi la programul „A doua şansă”, în fiecare an, pentru un efectiv de 350 – 400 de elevi. Mare parte din aceştia provin din familii dezorganizate şi zone defavorizate, neavând şansa să se dezvolte.

Cadrele didactice ale şcolii au prezentat proiectul şi activităţile care s-au desfăşurat în cadrul unităţii şcolare. Bugetul total al proiectului a fost repartizat pe tipuri de activităţi şi capitole bugetare: activităţi MATE (Mecanism de Avertizare Timpurie în Educaţie), prevenire şi intervenţie – 821.000 lei fără TVA – 83,52 % din valoarea grantului; activităţi de compensare – 37.000 lei fără TVA, 3,76%, digitalizarea procesului educational – 125.000 lei fără TVA -12,72% din valoarea grantului.

Din activităţile prezentate, a reieşit faptul că 140 de elevi au participat activităţile desfăşurate în cadrul proiectului. Aceştia au beneficiat până în prezent de: 800 ore de instruire în cadrul activităţilor de prevenire, de intervenţie şi compensare; au primit aproape 5000 de porţii de hrană caldă; au făcut patru excursii şi au primit o serie de stimulente materiale.

Cadrele didactice au beneficiat şi ele de proiect prin trei cursuri de formare acreditate, pe teme diferite, în cadrul cărora au fost formate 38 de cadre didactice, care au acumulat în total 1.190 puncte de credit transferabile.

Prin proiect au fost achiziţionate o serie de echipamente IT: table interactive, staţii de încărcare a laptopurilor achiziţionate, imprimante profesionale, cameră web, aparat foto, staţie de sonorizare, dar şi instrumente muzicale, materiale pentru artele plastice, ghiozdane, rechizite şi diferite consumabile.

Potrivit inspectorului şcolar general Alin Ştefănuţ, care spunea că „educaţia nu este un privilegiu, ci un drept fundamental al fiecăruia”, rata abandonului şcolar în 2022/2023 era de 2,75%, fiind înregistrată o uşoară scădere, la 2,33%, în anul şcolar 2023/2024, datorită eforturilor depuse în acest domeniu. La nivel naţional, rata abandonului şcolar este de 3,5%.

În judeţ, Programul de reducere a abandonului şcolar se derulează în 82 de unităţi de învăţământ, care au intrat în cele două apeluri naţionale, 66 de şcoli mai întâi, apoi 16. În Bihor există 172 de unităţi de învăţământ de stat, de masă, deci aproape 50% derulează asemenea proiecte. Un total de 9.354 de elevi beneficiază de activităţi remediale, o masă caldă şi dotări.

Deputatul Szabo Odon, iniţiator al mai multor amendamente privind reducerea abandonului şcolar, a afirmat că, dincolo de statistică, datele reale sunt mult mai mari.

„Abandonul şcolar pe un ciclu este în jur de 10 – 12%, în mod real. Sunt cifre din afara statisticilor care se regăsesc în rapoartele ministerului. Abandonul şcolar nu poate fi combătut fără comunitate. Dacă părintele nu-l trimite la şcoală poţi să faci ce vrei la şcoală. Dacă părintele nu îţi este partener, nu vei reuşi. Ai nevoie şi de continuitate, a unui proiect. De profesori motivaţi. Scopul şcolii este să ai la finalul ciclurilor o persoană utilă propriei vieţi şi societăţii”, a spus deputatul.

El a subliniat că, pe lângă susţinerea financiară adecvată şi pe termen lung – ajutoare sociale etc. -, trebuie să fie rezolvate problemele familiale, prin proiecte ale comunităţii, precum şi motivaţiile părinţilor sau copiilor, legate de mentalităţi sau neputinţe, dar şi nevoia unei orientări şcolare foarte clare.

Sesiunea a II-a a conferinţei judeţene a continuat într-o manieră interactivă, având scopul de a identifica modalităţi complementare de eficientizare a activităţilor propuse în proiect prin schimb de experienţă şi exemple de bune practici.

La final, directoarea Simona Boşcan şi-a exprimat convingerea că „prin muncă, seriozitate şi colaborare, cei trei poli de acţiune – Şcoala, Familia şi Comunitatea – trebuie să-şi unească forţele pentru creşterea speranţei de viaţă şcolară, pentru binele, dezvoltarea şi bunăstarea generaţiilor prezente şi viitoare de elevi”.