Copleșiți de numărul mare de romi care iau cu asalt marile oraşe, suedezii au decis să aplice o altă tactică: vor înfiinţa locuri de muncă pentru ei în România, asigurându-le şi calificare în prealabil. Fundaţia Erikshjalpen şi Asociaţia Prison Fellowship de la Cluj lucrează în prezent la un proiect în urma căruia la Bonţida vor fi construite nişte sere de legume, iar la Turda o fabrică de confecţii metalice, ambele cu angajaţi romi. După doi ani, business-ul va trebui să se susţină singur.
Proiectul se află încă în stadiu de discuţii, urmând să fie aprobat şi parafat în curând. Cum suedezii sunt supra-aglomerați de oameni de etnie romă care merg acolo la cerşit, iar organizaţia Erikshjalpen colaborează cu Prison Fellowship de peste 20 de ani, s-a decis un parteneriat într-un proiect prin Guvernul suedez care va încerca să integreze cât mai mulţi romi.
„Proiectul s-a născut din nevoia colegilor noştri din Suedia de a face ceva pentru romii care se află la ei în ţară. Avem o colaborare foarte veche cu colegii noştri din Suedia, cu cei de la Erikshjalpen. Ei sunt parteneri principali, cei care au şi venit cu iniţiativa. Proiectul o să fie realizat prin fundaţia lor şi prin Guvernul suedez, de unde vor veni şi fondurile. Noi am conceput un proiect la scară mică, iar suedezii ne-au spus că e nevoie de mai mult pentru a avea un impact mai mare şi mai pozitiv în rândul comunităţilor de romi. Am discutat deja cu primăriile de la Bonţida şi de la Turda, unde trăiesc asemenea comunităţi mai mari”, a precizat Andrei Csilik, administratorul asociaţiei Prison Fellowship.
Mai exact, proiectul presupune că la Bonţida să se construiască 50 sere pe o suprafaţă de două hectare.
„Se vor oferi cursuri de agronom şi legumicultor şi se vor oferi diplome. După absolvire, romii vor fi angajaţi cu carte de muncă aici. Vor cultiva produse bio”, a precizat Csilik.
La Turda, proiectul va aduce o mini-fabrica de confecţii metalice.
„Cererea colegilor din Suedia este ca aceste proiecte să se desfăşoare în interiorul comunităţii de romi, nu în afara ei. Avem în jur de 200 de beneficiari direcţi, cei care vor fi angajaţi efectiv în cele două unităţi. Tot în cadrul acestor comunităţi vrem să organizăm şi centre pentru copiii acestor oameni, îi învăţăm să citească. Va fi un fel de after school. Încercăm să îi ajutăm şi cu bunuri pentru familiile care vor face parte din proiect”, a precizat oficialul Prison Fellowship.
Organizaţia clujeană colaborează pentru acest proiect şi cu Partida Romilor, urmărind astfel să aibă şi sprijinul liderilor acestei comunităţi în asigurarea continuităţii colaborării cu romii implicaţi.
„Vrem prin aceasta ca participanţii la proiect să fie mobilizaţi de către liderii lor, să aibă un aport cât mai pozitiv, adică să nu ne lase baltă la jumătatea drumului. Bineînțeles, vor avea contracte de muncă, vor avea parte de cursuri pentru care vor primi şi remuneraţii, însă există acest risc, al abandonului. Cei care vor face asta vor pierde şi sprijinul pe care îl vom acorda pentru familiile lor”, a mai explicat Csilik.
Pentru valorificarea produselor de la fermă şi de la mini-fabrica de confecţii metalice s-a căutat identificarea unei nişe.
„Am găsit anumite produse care se pot comercializa la noi în ţară. Toate profiturile vor fi redirecţionate către fundaţia noastră şi vor fi reinvestite în astfel de proiecte”, a detaliat acesta.
Pe termen lung, business-ul va trebui să se susţină singur.
„Proiectul se derulează pe parcursul a doi ani în care va fi susţinut financiar de către colegii noştri din Suedia, după care va trebui să se auto-finanțeze. Bugetul este de aproximativ 3 milioane de euro, după care trebuie să mergem mai departe din ceea ce am produs. Investiţia pentru sere, de exemplu, este de 1,8 miloane de euro. Este enorm. Dacă vrem să facem performanţă, trebuie să fim şi competitivi pe piaţă. Nu poţi să faci un lucru care să fie achiziționat doar din compasiune. Mi se pare absolut normal să producem calitate pentru a avea profit. În curând vom vizita nişte sere de la Iaşi, o investiţie privată a unei colege, din care ne vom inspira”, a explicat administratorul clujean.
O întâlnire dintre reprezentanţii celor două asociaţii şi oficiali ai guvernului suedez va avea loc luna viitoare. Demararea proiectului este estimată pentru începutul anului viitor.