Potrivit Constituţiei din 2003, Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (Titlul III, Capitolul II, Articolul 80 din Constituţia României – https://www.presidency.ro/).
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Articolul referitor la durata mandatului preşedintelui ţării (Art.83) a fost unul dintre cele care au suferit modificări în Constituţia din 2003 faţă de Constituţia din 1991 (prima Constituţie de după Revoluţia din decembrie 1989), în aceasta din urmă fiind prevăzut un mandat de patru ani. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată, potrivit Articolului 84 din Constituţie. Preşedintele României se bucură de imunitate.
Referitor la alegerea preşedintelui, potrivit Constituţiei este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale, iar în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. În al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit Articolului 81 din Constituţie.
Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională, după cum prevede Articolul 82 din Constituţie. Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: ”Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” (Articolul 82 din textul Constituţiei României, postat pe site-ul https://www.presidency.ro/).
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Potrivit Articolului 85 din Constituţie, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea premierului, pe unii membri ai Guvernului.
Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită, potrivit Articolului 86 al Constituţiei României. De asemenea, Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea premierului, în alte situaţii. Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă, potrivit Articolului 87 din Constituţie.
În ceea ce priveşte promulgarea legilor, conform Articolului 77 din Constituţia României, legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
Potrivit Articolului 88, Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
Referitor la dizolvarea Parlamentului, Articolul 89 al Constituţiei României prevede că: ”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Totodată, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Articolul 90 al Constituţiei, referitor la referendum, arată că: ”Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional”.
Atribuţiile Preşedintelui României în domeniul politicii externe sunt prevăzute în Articolul 91 al Constituţiei. Astfel, Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. De asemenea, Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
Preşedintele României are o serie de atribuţii şi în domeniul Apărării, acestea fiind cuprinse în Articolul 92 al Constituţiei. Astfel, el este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Preşedintele României poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj.
În ceea ce priveşte măsurile excepţionale, conform Articolului 93 al Constituţiei, Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
Alte atribuţii ale Preşedintelui României sunt, potrivit Articolului 94 din Constituţie, următoarele: conferă decoraţii şi titluri de onoare; acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; acordă graţierea individuală.
În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului, se menţionează în Articolul 100 al Constituţiei.