Poporul rom stabilit în ţările Europei, în timpul celui de al doilea război mondial, a fost supus unor persecuţii fiind supus unor acţiuni de epurare etnică şi culturală. Alături de evrei, romii au fost prădaţi, lipsiţi de bunuri şi averi (în special aur) şi trimişi în lagărele de concentrare de la Birkenau şi Auschwitz în vederea ştergerii oricărei urme a prezenţei acestor averi.
În jurul anilor 2004, în Statele Unite s-au iniţiat acţiuni importante pentru retrocedarea acestor averi pe baza unor documente urmaşilor de drept ai romilor ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial. Din păcate aceste demersuri au fost zădărnicite datorită lipsei educaţionale specifice etniei rome pentru că nu existau documente scrise. Acest lucru a fost posibil deoarece limba romilor este transmisă din generaţie în generaţie prin viu grai şi nu prin scrieri care să ateste continuitatea acestei limbi. O activitate importantă a condus-o în acest sens Organizaţia Romani Union Internaţional, o organizaţie romă din Sibiu ce se ocupa cu tranzacţii cu aur, condusă de Guvernatorul romilor Mihai Ilie (zis Gogu). Această organizaţie, specializată în tranzacţiile cu aur, a făcut toate demersurile necesare pentru intrarea averilor în posesia urmaşilor celor ucişi în Holocaust. Pentru aceasta a pregătit la sediul organizaţiei o reţea informatizată în care a construit o bază de date cu persoane şi documente (ce-i drept puţine) care atestau prezenţa salbelor de aur şi a cocoşeilor, care se pare că se găseau în băncile Elveţiene, fără titulari sau cu titulari decedaţi, dar care aveau urmaşi.
Din cauza unor descinderi ale Poliţiei Române la sediul Organizaţiei, calculatoarele au fost distruse, odată cu acestea şi datele acumulate cu mare grija fiind distruse sau ascunse de cadrele Poliţiei.
În ultimii ani, cu ajutorul liderilor Partidei Romilor şi a altor ONG-uri s-a reuşit într-o măsură extrem de limitată să se realizeze un recensământ al etniei rome din România.
Chiar şi dupa încheierea războiului, persecuţiile n-au încetat, comuniştii fiind şi ei dornici să acapareze restul de averi, încă considerabile.
Mai mult, romii fiind cunoscuţi adesea ca „ciorditori” şi „oameni certaţi cu legea” sunt în continuare persecutaţi de către Organele de Miliţie şi ulterior de Poliţie, care îşi propuneau să reducă infracţionalitatea.
Aparent, integrarea României în Uniunea Europeană a sensibilizat conducerea ţării asupra nevoilor de sprijinire a etniei rome, oferindu-i alternativa culturalizării acestei etnii, obligând-o să creeze locuri speciale destinate romilor în centrele educaţionale (şcoli, licee şi universităţi). Confirmarea se găseşte într-un articol din ziarul Ziua care declară „romii continuă să se simtă discriminaţi în societate, mai ales in interacţiunea cu angajaţii instituţiilor publice, pe primele locuri situându-se primăriile, Poliţia şi unităţile din sistemul sanitar, iar pe ultimul loc şcoala.”