Dacă, până în urmă cu aproape doi ani, discriminarea copiilor din comunităţile de etnie romă însemna un loc în ultima bancă sau cel mai ponosit manual, în cei doi ani de criză sanitară, infrastructura digitală care ar fi trebuit să le asigure accesul nediscriminatoriu la educaţie nu a mai ajuns până în casele lor. Acestea sunt concluziile dezbaterii organizate de Salvaţi Copiii România, în cadrul proiectului „Servicii integrate pentru persoane de etnie romă din comunităţi vulnerabile”, finanţat prin Granturile SEE – Programul Dezvoltare Locală.
Organizaţia Salvaţi Copiii România are o vastă experienţă în oferirea de servicii sociale în comunităţile dezavantajate, fiind prezentă în 59 de comunităţi, din 2016 până în prezent. Salvaţi Copiii a creat o reţea de incluziune socială şi combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaţionale) la nivel local, astfel ajutând la creşterea accesului la servicii sustenabile şi de calitate pentru persoane vulnerabile.
În perioada martie 2021 – decembrie 2023, Salvaţi Copiii desfăşoară programe de suport educaţional pentru copiii din zonele vulnerabile în cadrul proiectului „Servicii integrate pentru persoane de etnie romă din comunităţi vulnerabile”, finanţat prin Granturile SEE în cadrul Programului Dezvoltare Locală. Astfel, anul acesta, 1.590 de copii din patru zone vulnerabile – Breasta (judeţul Dolj), Checea (judeţul Timiş), Bahna (judeţul Neamţ) şi Ciprian Porumbescu (judeţul Suceava) – au beneficiat de servicii educaţionale în cadrul grădiniţelor estivale şi al unor activităţi remediale pentru a recupera materia din perioada în care, din cauza lipsurilor materiale şi a infrastructurii digitale care nu ajunge până la casele lor, accesul la educaţie le-a fost negat în mod discriminatoriu. Cele patru comunităţi participante la proiect îşi vor îmbunătăţi statutul prin: numărul de copii care participă la programele educaţionale, creşterea numărului de persoane încadrate pe piaţa formală a muncii, precum şi prin reducerea inegalităţilor privind acoperirea cu servicii sociale şi medicale.
Prin toate aceste efecte pozitive pe termen lung, proiectul va contribui la întreruperea ciclului excluderii socio-economice şi a cercului vicios al sărăciei şi, implicit, la creşterea incluziunii şi abilitarea romilor.
„Numărul copiilor care provin din medii defavorizate care ajung să abandoneze şcoala pentru că nu îşi permit costurile educaţiei ‘gratuite’ este cu adevărat îngrijorător, iar pandemia nu a făcut decât să adâncească astfel de probleme. Tocmai aceşti copii, care provin din medii vulnerabile sunt acum expuşi unor riscuri suplimentare, astfel că intervenţia noastră este esenţială”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
La nivelul comunităţilor vulnerabile, discriminarea este resimţită încă din primii ani de viaţă, iar mulţi dintre ei au fost marginalizaţi şi privaţi de educaţie din considerente de rasă.
* 1 din 10 elevi de etnie romă se confruntă cu segregarea şcolară (învaţă în clase unde toţi sau majoritatea colegilor sunt romi) (1).
* 2/3 dintre părinţii elevilor din România consideră că elevii de etnie romă sunt discriminaţi de obicei la şcoală (2), însă 61% dintre părinţi sunt de părere că profesorii sunt mai toleranţi decât părinţii faţă de aceşti elevi, iar peste jumătate (56%) mărturisesc că au fost martori la exprimarea unor opinii care să incite la ură împotriva romilor.
* Spre deosebire de părinţi, doar 27% dintre profesori consideră că elevii de etnie romă sunt discriminaţi în şcoală şi 88% cred că, în şcoală, profesorii sunt mai toleranţi decât părinţii faţă de elevii de etnie romă. 61% dintre cadrele didactice mărturisesc că au fost martori la exprimarea unor opinii care să incite la ură împotriva romilor.
În acest context, în iunie 2021, Consiliul UE a adoptat o recomandare de instituire a unei Garanţii europene pentru copii care vizează asigurarea accesului copiilor din categoriile vulnerabile la servicii din domenii cheie pentru dezvoltarea lor. Pentru a pune în practică Garanţia pentru Copil, statele membre trebuie să numească un Coordonator Naţional şi să elaboreze planuri de acţiune, transmise Comisiei până în martie 2022, să asigure cadrul strategic şi de politici, precum şi resursele necesare pentru implementarea Garanţiei şi să sprijine familiile, astfel încât barierele financiare să nu împiedice accesul copiilor la servicii de calitate în domeniile cheie. În plus, fiecare stat membru trebuie să colaboreze cu autorităţile locale, societatea civilă şi copiii în tot procesul de planificare, implementare şi monitorizare a Garanţiei, iar raportările cu privire la progresele înregistrate trebuie actualizate la intervale de doi ani.
