Societatea Academică din România (SAR), a solicitat miercuri autorităţilor să prezinte, până pe 15 august, un plan de măsuri şi scenarii privind organizarea procesului educaţional în anul şcolar 2021-2022.
„Având în vedere faptul că nu mai este mult timp până când începerea anului şcolar 2021-2022 ne va prinde din nou nepregătiţi, solicităm Ministerului Educaţiei să îşi asume mai multe măsuri pentru ca educaţia să se facă bine după pandemie. Cum se va face şcoală de la toamnă? Prezentarea unui plan de măsuri şi scenarii privind organizarea procesului educaţional în anul şcolar 2021-2022, nu mai târziu de 15 august”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată „decidenţilor sistemului educaţional românesc”.
Semnatarii consideră că elevii, părinţii şi profesorii au dreptul să cunoască modul în care vor funcţiona, din această toamnă, unităţile de învăţământ preuniversitar.
„De asemenea, trebuie pregătit un scenariu de avarie, în cazul în care valul patru va impune noi măsuri de restricţie privind mobilitatea populaţiei. Acesta trebuie prezentat cu încredere de către autorităţi în comunităţile şcolare, prin valorificarea predictibilităţii în actul de guvernare şi a creşterii gradului de încredere a cetăţenilor în cei care guvernează serviciile publice”, susţin autorii scrisorii.
O altă măsură propusă este continuarea şi generalizarea programului de educaţie remedială în anul şcolar 2021-2022 la toate clasele şi ciclurile de învăţământ, în baza unei metodologii clare, care să cuprindă o evaluare iniţială şi mai multe evaluări formative. Organizaţiile propun şi o masă caldă pe zi pentru fiecare elev şi profesor participant la acest program.
Se mai solicită, totodată, alocarea de fonduri suplimentare la rectificarea bugetară pentru renovarea cantinelor, asigurarea meselor calde pregătite chiar în comunităţi, achiziţionarea materialelor igienico-sanitare, resurse educative certificate în mediul digital pentru profesori, operaţionalizarea Bibliotecii şcolare virtuale şi dotarea ei cu conţinuturi create de profesorii performanţi din România, continuarea campaniei de vaccinare în şcoli şi universităţi, prin discuţii şi mese rotunde, cu concursul tuturor celor implicaţi în actul educaţional, creşterea gradului de alfabetizare ştiinţifică în rândul elevilor, părinţilor şi profesorilor.
„În miezul pandemiei, ţinând cont de faptul că intenţia de vaccinare este scăzută, se impun mai mult ca oricând angajamentele tuturor partidelor politice pentru susţinerea actului educaţional la nivel local, cu concursul administraţiilor publice locale, indiferent de culoarea lor politică, prin alocarea de fonduri suplimentare de la bugetele locale pentru educaţie remedială, organizarea de sesiuni de pregătire suplimentară, crearea unor parteneriate educaţionale cu mediul universitar şi antreprenorial, modernizarea infrastructurii educaţionale”, se mai arată în scrisoare.
Potrivit documentului menţionat, 48,97% din elevii din rural care au participat anul acesta la Evaluarea Naţională nu au reuşit să obţină nota 5 la proba de matematică, „ceea ce ar trebui să determine autorităţile să prevină un dezastru sistemic în învăţământul românesc”.
„Noi, organizaţiile semnatare, ne angajăm să susţinem demersurile autorităţilor pentru ca educaţia să se facă bine după pandemie, iar copiii României să nu mai fie susţinuţi să-şi îndeplinească potenţialul doar la nivel declarativ. Dincolo de consultări, comisii, strategii, proceduri şi metodologii, venim în faţa dumneavoastră pentru a vă cere acţiuni imediate şi responsabile în beneficiul copiilor din România. (…) Chiar dacă valul patru vine sau nu, educaţia este încă la terapie intensivă, cu prea puţine paturi rămase libere pentru a preveni un dezastru social, o viitoare criză tehnologică şi un declin economic”, precizează autorii scrisorii.
Documentul a fost iniţiat de Societatea Academică Română şi semnat de Active Watch, Comunitatea ONedu România, Fundaţia World Vision România, Asociaţia Elevilor din Constanţa, Asociaţia Vâlceană a Elevilor, Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov.