La Şcoala Gimnazială din Abrud, o învăţătoare a reuşit să transforme predatul într-o veritabilă plăcere pentru elevi. Stilul aduce mai degrabă cu sitemul de învăţământ din Finlanda, decât cu ceea ce se întâmplă în România.
Liliana Mursă este profesor Merito 2016, proiect care aduce în atenţia românilor ”profesorii exemplari, aceia care schimbă Romania în bine pentru eternitate”. În 2018 s-au împlinit 32 de de ani de când Liliana Mursă îi învaţă lucruri noi pe copii. Mai întâi pe elevii de gimnaziu din Gârde-Bistra, un sat din comuna Bistra. Apoi pe copiii de la grădiniţa şi şcoala din Gura Roşiei, comuna Roşia Montană, şi, din 2014, pe cei de la Şcoala Avram Iancu din Abrud.
Prima generaţie care a preluat-o aici a ajuns în clasa a IV-a. ”Vreau să îi învăţ să facă faţă unor situaţii care vor apărea în viaţa lor. Trebuie să ştie din ce sertăraş să îşi ia noţiunea, informaţia sau atitudinea, sau abilitatea… Dacă ei vor ajunge să lucreze, indiferent unde, vor lucra în grupuri de oameni şi acolo este nevoie să coopereze, să se respecte, să îşi exprime ideile şi părerile, şi cam astea sunt metodele mele”. Planificarea lecţiilor se face în funcţie de valori. ”În septembrie am avut bunătate, binele… în octombrie am respectul. Le-am pus aceste valori încă din clasa pregătitoare. Valorile sunt cele care ne unesc ca şi grup”, spune Liliana Mursă, potrivit unui reportaj realizat de Digi24 în clasa acesteia din Abrud.
Copiii sunt ”dezgheţaţi”, vorbesc liber şi sunt capabili să îşi exprime opiniile coerent. Modelul de educaţie urmat este de inspiraţie nordică, din Finlanda. În clasă, totul este diferit: clasicele bănci au fost înlocuite de nişte mese rotunde primite ca sponsorizare de la o fabrică de mobilă, pereţii sunt împânziţi de materiale didactice, iar învăţătoarea nu are catedră, preferă să stea printre copii. Când obosesc, copiii îşi pot lua o pauză activă, iar jocurile nu lipsesc în nici o zi. ”Clasa este amenajată pe centre. Am un centru de bibliotecă, cu zona unde ei stau şi citesc, am o zonă de ştiinţe unde au acces la kituri de experimente şi la cărţi de ştiinţe, mai avem o zonă de artă… un spaţiu amenajat pentru copii şi cu ei, un spaţiu care le favorizează dezvoltarea”, mai spune învăţătoarea.
Liliana Mursă încearcă mereu noi metode de lucru: la exerciţiile de scriere, de exemplu, nu le încercuieşte copiilor greşelile, ci ceea ce au făcut bine, astfel încât să le rămână în minte ceea ce e încercuit. În urmă cu doi ani a introdus „joia fără teme” – indiferent ce s-ar întâmpla şi indiferent câte teme primesc în weekend, copiii sunt bucuroşi să ştie că joia nu au lecţii. Copiii pot împrumuta oricând cărţi, iar în pauze sunt liberi să se bucure de jocurile din bibliotecă în „zona de întâlnire” din spatele clasei.
Pentru Liliana Mursă, întreaga carieră a fost o perioadă de perfecţionare continuă. În 2006 s-a înscris la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei la Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj şi tot atunci a început să implementeze un program pentru copiii romi cu cei de la OvidiuRo.
Aveau nevoie să formeze pe cineva pe plan local şi a fost prima care s-a înscris. A început cu un training la Bucureşti, iar apoi, în septembrie 2006, a organizat ea însăşi un atelier cu 60 de copii la Gura Roşiei. Au urmat training-uri în ţară, trei conferinţe naţionale la Abrud, iar în 2011 a ajuns să coordoneze toate atelierele OvidiuRo din Alba şi Hunedoara, cu peste 900 de copii. De cinci ani, Mursa este şi formator al Ministerului Educaţiei şi pregăteşte alţi învăţători să predea după noua curriculă pentru clasele primare, introdusă în 2012.