Comisia Europeană a anunţat joi plata primei tranşe din PNRR, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinanţarea de 3,79 miliarde euro acordată României pentru acest an, potrivit unui comunicat remis de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).
Această primă tranşă va fi urmată până la finalul anului de o nouă plată în valoare 1,9 miliarde de euro, a menţionat ministrul de resort, Dan Vîlceanu.
„Avem astăzi prima confirmare că România a negociat bine programul de rezilienţă şi s-a angajat fără posibilitate de întoarcere să facă reformele cerute atât de către Comisia Europeană, cât şi de milioane de români. Această primă tranşă, care va fi urmată până la finalul anului şi de tranşa de prefinanţare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ţinte, care nu sunt nici puţine şi nici uşoare. Fac deci un apel la toţi colegii din ministere şi instituţiile publice implicate să considere aceste ţinte ca primă prioritate în activitatea lor”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, citat în comunicat.
România are pentru 2022 o finanţare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiţiilor din program, se precizează în comunicatul MIPE.
Potrivit sursei citate, pentru anul 2021 şi pentru primul trimestru din 2022, sunt planificate 45 de ţinte sau jaloane, din care cinci sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.
Banii din PNRR se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea obiectivelor (jaloane şi ţinte). În total, sunt 507 de jaloane şi ţinte care trebuie realizate până la 31 august 2026.
În total, România va beneficia de o finanţare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor incluse în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se menţionează în comunicat.
Din aceşti bani, 14,24 miliarde de euro reprezintă un grant, iar 14,942 miliarde de euro reprezintă o finanţare acordată în condiţii avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este structurat pe cei 6 piloni prevăzuţi de Regulamentul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi împărţit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României şi să urmărească concomitent priorităţile Comisiei Europene: tranziţia verde, transformarea digitală, creştere inteligentă, coeziune socială şi teritorială, sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, politici pentru generaţia următoare, copii şi tineri.
PNRR prevede 3,9 miliarde de euro pentru investiţii în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero-emisii.
Alte 2,7 miliarde de euro vor fi investite pentru eficienţa energetică şi renovarea seismică a clădirilor multifamiliale şi a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie, se precizează în comunicatul MIPE.
Valul renovării va spori rezistenţa clădirilor la cutremure şi va îmbunătăţi accesibilitatea acestora pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru vârstnici.
Reformele şi investiţiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producţia de energie curată, prin eliminarea treptată a producţiei de energie pe cărbune şi lignit, utilizarea surselor regenerabile şi a hidrogenului. Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate şi pentru protecţia mediului, care înseamnă concret împăduriri şi reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum şi alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucţia ecologică şi protecţia speciilor, cu investiţii în valoare de 1,1 miliarde euro.
Totodată, PNRR include 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administraţiei publice în domenii-cheie, precum justiţia, ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială, mediul, managementul serviciului public şi dezvoltarea competenţelor, achiziţiile publice, securitatea cibernetică, impozite şi vămi, cloud guvernamental şi asigurarea de cărţi de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetăţeni.
De asemenea, PNRR prevede investiţii de 470 milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 furnizori de servicii medicale şi dezvoltarea sistemelor de telemedicină. În plus, 881 milioane euro vor fi alocaţi digitalizării educaţiei, pentru îmbunătăţirea competenţelor pedagogice digitale, al conţinutului şi echipamentelor educaţionale.
Pe de altă parte, PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor şi sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administraţiei fiscale şi ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii şi un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătăţirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenţei sistemului judiciar şi de îmbunătăţire a calităţii şi eficienţei acestuia, intensificând lupta împotriva corupţiei şi susţinând un sistem decizional previzibil, informat şi participativ.
PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea rezistenţei sistemului de sănătate, prin investiţii de 2 miliarde euro pentru o infrastructură modernă a sistemului sanitar.
Sistemul educaţional va fi şi acesta susţinut, prin măsuri dedicate tuturor nivelurilor de educaţie. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica şi îmbunătăţi sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în acelaşi timp, stimulente pentru angajare şi formare.
PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială şi socială, prin dezvoltarea, modernizarea şi decarbonizarea transportului rutier şi prin îmbunătăţirea siguranţei rutiere, cu reforme şi investiţii în valoare de 3,9 miliarde euro, se menţionează în comunicatul MIPE.
Eveniment3 săptămâni ago
Eveniment2 săptămâni ago
Evenimento săptămână ago
Evenimento săptămână ago