Ministerul Finanţelor a publicat bugetul pentru acest an. Creşterea economică 2,5%, deficit 7,04%

Ministerul Finanţelor a publicat joi noapte proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creştere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei preţuri curente.

Inflaţia medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.

Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB. Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2025 le înregistrează (contribuţiile de asigurări sociale 30,8% din total venituri), urmate de TVA (20,4% în total venituri), sume primite de la UE (13,1% din total venituri), impozit pe salarii şi venit (8,5%).

Cheltuielile sunt estimate la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB. În anul 2025, cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 149,7 miliarde lei, reprezentând 7,8% în PIB. Investiţiile sunt susţinute din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, însă până la sfârşitul anului 2026 acestea trebuie finalizate. Cheltuielile de personal sunt în sumă de 169,5 miliarde lei în anul 2025. Cu ponderi mari în total cheltuieli în anul 2025 se situează asistenţa socială (30,2% din total cheltuieli), cheltuieli de personal (21,1% din total) şi cheltuieli de investiţii (18,7% din total).

Potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028, evoluţia economică ia în considerare măsurile de consolidare fiscal-bugetară şi o creştere echilibrată a investiţiilor publice şi private în domeniile prioritare ale economiei.

Pe latura ofertei, se aşteaptă ca sectorul industrial să revină treptat, dar cu o evoluţie moderată (0,5%). Continuarea dezvoltării proiectelor de infrastructură se va reflecta într-o dinamică ridicată a sectorului construcţiilor (4,8%). Serviciile se vor menţine ca principal susţinător al creşterii economice, dinamica de 2,5% bazându-se pe dezvoltarea cu prioritate a activităţilor purtătoare de valoare adăugată mare. Majorarea din sectorul agricol este estimată la 3,9%, fiind considerată prudentă. Această creştere nu acoperă, însă, contracţia accentuată din anul anterior, dar ţine cont de faptul că acest sector este intens influenţat de condiţiile climatice, se arată în documentul citat.

Pe partea cererii, în condiţiile în care resursele disponibile, atât prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi Cadrul financiar multianual 2021-2027, cât şi cele guvernamentale, vor fi transpuse în proiecte majore de infrastructura, s-a avut în vedere o dinamizare a activităţii investiţionale. Astfel, formarea brută de capital fix, cu o dinamică de 5,9% şi o rată de investiţie de 27,4%, va reprezenta principalul factor al creşterii economice.

Consumul privat, pe fondul diminuării creşterii veniturilor disponibile reale ale populaţiei (ca urmare a aplicării măsurilor fiscal-bugetare prin
care câştigurile salariale din sectorul bugetar şi pensiile sunt menţinute la nivelul anului anterior), îşi va încetini vizibil avansul, dinamica fiind similară cu cea a produsului intern brut (2,5%).

Exportul net îşi va tempera considerabil contribuţia negativă la creşterea economică (-0,8 puncte procentuale), ca urmare a revenirii exportului de bunuri şi servicii (creştere cu 2,3%) concomitent cu majorarea importului de bunuri şi servicii cu 3,8%.

Deficitul de cont curent este prognozat la 28,3 miliarde euro în anul 2025, având o pondere în PIB de 7,4%, cu un deficit în scădere al balanţei de bunuri până la 9,2% din PIB.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, pentru anul 2025, a fost estimată o creştere a numărului de salariaţi cu peste 63.000 persoane, ajungând la un efectiv de 5,475 milioane salariaţi şi o rată a şomajului înregistrat de 3,1%. Salariile nominale, atât în sistemul public, cât şi în cel privat vor înregistra decelerări importante, de la creşterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025 (6,1%).

Veniturile bugetare totale estimate pentru asigurările sociale de stat se ridică la 155,110 miliarde de lei, din care 154,84 miliarde de lei (99,8%) reprezintă bugetul sistemului public de pensii şi 270,681 milioane de lei suma aferentă sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%), conform proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, publicat joi noaptea de Ministerul Finanţelor.

Pentru anul 2025, din totalul veniturilor bugetare estimate, 76,9% urmează să se încaseze din contribuţii de asigurări, 22,9% din subvenţii de la bugetul de stat şi 0,2% din venituri nefiscale şi sume primite de la Uniunea Europeană.

Potrivit sursei citate, sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale are prevăzute venituri în sumă de 270,681 milioane de lei şi cheltuieli de 192,100 milioane de lei, atât la credite de angajament cât şi la credite bugetare, cu un excedent de 78,581 milioane de lei.

În anul 2025 subvenţia de la bugetul de stat pentru echilibrare este de 35,443 miliarde de lei.

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 sunt diminuate cu suma de 21,920 miliarde de lei aferentă Pilonului II de pensii.

Potrivit proiectului, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 au fost stabilite avându-se în vedere cotele de contribuţii sociale, respectiv 25% cota de contribuţii de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajaţi; cotele de contribuţie de asigurări sociale datorate de angajatori de 4% pentru condiţiile deosebite de muncă şi 8% pentru condiţii speciale de muncă; cota de 2% din contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori, distribuită pentru sistemul asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale stabilită conform articolelor din Legea nr.227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, se are în vedere baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente şi venituri din drepturi de proprietate intelectuală o reprezintă venitul ales, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12, respectiv 24 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei; stabilirea bazei de calcul lunar al contribuţiei de asigurări sociale la salariul minim brut pe ţară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parţial al căror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată; cota de 4,75% a contribuţiei la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II), reglementat prin OUG nr.23/2022 pentru completarea art.43 din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 au fost stabilite având în vedere şi majorarea prognozată a fondului de salarii pe total economie (câştig salarial mediu brut şi număr de salariaţi); eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare pentru calculator sau în sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară, conform OUG nr. 156/2024; menţinerea scutirii obligaţiilor de plată pentru anumite categorii de salariaţi pentru suma de 300 de lei/lună în conformitate cu prevederile OUG nr. 156/2024; ţinta de îmbunătăţire a colectării veniturilor din contribuţii de asigurări sociale de 2,1 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat, acestea au fost estimate la 155,032 miliarde de lei, din care 154,84 miliarde de lei pentru sistemul public de pensii (99,9%) şi 192,1 milioane de lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,1%).

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,9% vor fi alocate pentru asistenţă socială şi 1,1% pentru administrarea sistemului public de pensii (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate trezoreriei statului, alte transferuri, proiecte cu finanţare din
sumele reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă aferentă PNRR, alte cheltuieli şi active nefinanciare).

Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2025 sunt în sumă de 150,826 miliarde de lei, respectiv 7,9% din PIB.

„Din totalul cheltuielilor aferente sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, 90,5% vor fi alocate pentru asistenţă socială (pensii de invaliditate din cauză de accidente de muncă sau boli profesionale, ajutoare sociale în caz de invaliditate), şi 9,5% pentru
funcţionarea sistemului (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi, alte cheltuieli şi active nefinanciare)”, se arată în expunerea de motive.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul 2025 cu un excedent în sumă de 78,581 milioane de lei aferent sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj, veniturile totale pentru anul 2025 au fost estimate la 2,857 miliarde de lei, din care 76,7% vor proveni din cota parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării sistemului de asigurări pentru şomaj, 4,5% din cotă parte din
contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, 0,9% din venituri nefiscale şi 17,9% din sume primite de la Uniunea Europeană inclusiv sume rambursate din PNRR.

Potrivit sursei citate, din totalul veniturilor bugetare, 2,703 miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (94,6%) şi 153,874 milioane de lei aferente fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (5,4%).

Veniturile pe anul 2025 sunt stabilite avându-se în vedere cotele distribuite din contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori, respectiv 1% fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi 17% bugetului asigurărilor pentru şomaj.

Pentru anul 2025, prin bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a prevăzut finanţarea unor cheltuieli în sumă totală de 2,604 miliarde de lei, din care 2,527 miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (97,1%) şi 76,385 miliarde de lei fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (2,9%).

„Sumele reprezentând cheltuieli aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj au următoarele destinaţii: asistenţa socială (indemnizaţii de şomaj; indemnizaţii de şomaj pentru absolvenţi; stimularea angajatorilor care încadrează absolvenţi; stimularea angajatorilor care încadrează şomeri aparţinând unor categorii defavorizate; stimularea mobilităţii forţei de muncă, etc.), 55,4% din total; plata contribuţiilor de asigurări sociale aferente prestaţiilor suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, 6,2% din total; cheltuieli pentru administrare (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate trezoreriei statului şi active nefinanciare) precum şi alte cheltuieli, 11,9% din total”, se menţionează în document.

De asemenea, proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv PNRR reprezintă 25,8% din total, iar acordarea de subvenţii necesare funcţionării centrelor regionale de formare profesională a adulţilor, 0,7% din total.

Din totalul cheltuielilor aferente fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, 97,1% reprezintă sumele aferente plăţii creanţelor salariale şi 2,9% reprezintă cheltuieli de administrare a acestui Fond.

Potrivit proiectului, bugetul asigurărilor pentru şomaj este programat pentru anul 2025 cu un excedent în sumă de 253,19 milioane de lei din care 175,701 milioane de lei este aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj şi 77,489 milioane de lei şi este aferent Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Nivelul cheltuielilor ce se finanţează în anul 2025 din bugetul asigurărilor pentru şomaj a fost stabilit avându-se în vedere în principal următoarele categorii de beneficiari (medie lunară): 30.000 beneficiari de indemnizaţie de şomaj şi 7.000 de beneficiari de indemnizaţie de şomaj pentru absolvenţi.

În expunerea de motive se precizează că principalele elemente care au stat la baza elaborării bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2025 sunt: valoarea punctului de referinţă de 81 de lei şi creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2025 la 8.620 lei, faţă de 8.118 lei estimat pentru anul 2024 şi 7.042 lei realizat în anul 2023.

De asemenea, proiectul prevede scăderea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se astfel la finele anului 2025 la 250.000 de persoane, de la 255.000 persoane la finele anului 2024 şi scăderea ratei şomajului înregistrat, ajungându-se astfel la finele anului 2025 la 3,1% faţă de 3,2% la finele anului 2024.

Potrivit MF, prin legea bugetară pe anul 2025 se asigură, în principal: fondurile necesare achitării drepturilor de pensie, a ajutoarelor sociale pentru persoanele care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale şi tratamentul balnear pentru pensionarii şi asiguraţii sistemului public de pensii, desfăşurării în bune condiţii a activităţii Casei Naţionale de Pensii Publice şi a caselor judeţene de pensii; fondurile necesare pentru plata ajutoarelor de şomaj şi a măsurilor active de sprijin al persoanelor fără loc de muncă, plata creanţelor salariale în cazul angajatorilor aflaţi în stare de insolvenţă, desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă precum şi a instituţiilor subordonate.

Proiectul de bugetul pentru 2025 prevede o creştere de venituri de 50 de miliarde de lei faţă de 2024, sumă care permite încadrarea în deficitul de 7% din PIB, a anunţat joi seara, ministrul Finanţelor, Tanczos Barna.

„În buget avem o creştere de venituri faţă de 2024 de 50 de miliarde de lei şi este exact suma de care avem nevoie de a pentru a acoperi cheltuielile care sunt planificate şi pentru a ne încadra în 7% deficit. Faţă de această sumă, dacă nu creştem cheltuielile, nu avem nevoie de nicio taxă nouă, nicio majorare. Suma de 50 de miliarde vine din prognoza făcută pe de o parte de Comisia de Prognoză pe creşterea economică, vine din eliminarea facilităţilor la salariile din agricultură, din construcţii şi din IT, vine din creşterea generată de coborârea plafonului la microîntreprinderi, vine parţial o sumă nu foarte mare, de 1,7 miliarde lei, din taxa pe construcţii speciale, vine o parte, câteva miliarde, încă o dată, cu prognoză rezervată nouă nu populistă din creşterea eficienţei ANAF”, a explicat Tanczos Barna, la o întâlnire cu jurnaliştii.

Potrivit datelor prezentate, bugetul pentru Ministerul Apărării se majorează în acest an la 2,23% din PIB, de la 2,18% din PIB anul trecut, cu posibilitatea să mai crească până la 2,5%.

Bugetul pentru plata pensiilor este de 182 de miliarde de lei, aici fiind incluse toate tipurile de pensii, reprezentând 9,6% din PIB.

Cheltuielile cu personalul bugetar sunt de 169,5 de miliarde de lei, respectiv 9,4% din PIB.

În ansamblu, bugetul pentru acest an este construit pe venituri de 667 miliarde de lei, din care venituri curente 566 miliarde de lei, respectiv peste 30% din PIB. Investiţiile prinse în buget se ridică la 7,9% din PIB, deşi ţinta iniţială era de 7%.

Bugetul pentru anul 2025 este realizat pe baza datelor din prognoza de toamnă a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

Potrivit ministrului Finanţelor, proiectul de buget pentru 2025 va fi publicat joi pe pagina de internet a Ministerului de Finanţe, urmând să fie aprobat sâmbătă în Guvern şi trimis spre Parlament.

„Astăzi, după această discuţie îl punem şi pe site. Urmează prezentarea în Comisia de Dialog social, prezentare în CES, prezentare CSAT, prezentare în Guvern, aprobare în Guvern sâmbătă şi trimitere la Parlament. Până luni seara probabil o să fie perioada de depunere de amendamente. Săptămâna viitoare încep discuţiile în Parlament. Eu văd bugetul nu doar ca pe un instrument al unora care să fie interesant pentru o săptămână, două săptămâni după aprobare şi după aceea să uităm de el. Bugetul trebuie să fie un instrument aşezat în context, într-un context multianual. De obicei trebuie să vină de undeva şi trebuie să fie un element al continuării unui drum către un anumit ţel, o anumită destinaţie”, a spus Tanczos Barna.

Plafonul datoriei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârşitul anului 2025 este de 58,5% din PIB, în timp ce soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, este de minus 7% anul acesta şi de minus 6,4% în 2026, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2025, publicat joi noaptea.

De asemenea, plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent din PIB, este de 8,9% în 2025 şi de 8,7% anul viitor.

„În anul 2025, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale este în sumă de 2.000 milioane lei. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată anual pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum 50 milioane lei în cazul comunelor; 100 milioane lei în cazul oraşelor; 150 milioane lei în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi judeţelor”, se arată în proiect.

Aceste plafoane nu cuprind finanţările rambursabile destinate refinanţării datoriei publice locale, finanţările rambursabile destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi nici pe cele destinate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, se precizează în document.

Potrivit sursei citate, plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor, şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2025, este de 20 miliarde de lei.

Anul acesta, plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 92,786 miliarde de lei.

„Obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de atingerea unui nivel al soldului structural anual al administraţiei publice de minus 1% din Produsul Intern Brut. (…) Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale vor elabora propunerile de cheltuieli bugetare, în concordanţă cu prevederile Legii nr. 69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu încadrarea în plafoanele prevăzute în prezenta lege”, mai spune proiectul de act normativ.

Creditele bugetare alocate pentru apărare în anul 2025, reprezentând maximum 2,5% din Produsul Intern Brut, se asigură în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naţionale, potrivit proiectului Legii bugetului de stat, publicat joi noaptea.

Creditele de angajament aprobate pentru apărare anul acesta reprezintă cel puţin 5,6% din PIB.

„În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, se autorizează Ministerul Apărării Naţionale să încheie contracte multianuale, în limita creditelor de angajament aprobate la titlul 20 ‘Bunuri şi servicii’, pentru asigurare service aparatură, lucrări pentru efectuarea de reparaţii curente, încheierea de contracte prestări servicii, utilităţi, precum şi cele aferente hrănirii, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate”, se spune în proiect.

De asemenea, începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe 2025, se autorizează Ministerul Apărării Naţionale să introducă în anexa nr. 3/18/07 „Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole şi alineate pe anii 2023 – 2028 (Sume alocate din credite externe)” credite de angajament şi credite bugetare aferente mecanismului Foreign Military Financing, oferit de Guvernul Statelor Unite ale Americii.

„În bugetul Ministerului Apărării, în anexa nr. 3/18/13 ‘Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole şi alineate pe anii 2023 – 2028 (sume alocate pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii)’, la capitolul 37.10 ‘Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile”, subcapitolul 37.10.01 ‘Donaţii şi sponsorizări’ este prevăzută suma de 2.066.440 mii lei, reprezentând fonduri externe nerambursabile încasate pentru aplicarea prevederilor art. 1 alin. (32) din Legea nr. 222/2017 pentru realizarea ‘Capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol’, aferentă programului de înzestrare esenţial ‘Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) 2028 (sume alocate pentru activităţi finanţate integral din venituri proprii)’, care, începând cu anul 2019, include şi bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, modificări în volumul şi în structura veniturilor proprii pe anul 2025, atât ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii, cât şi ale unităţilor din reţeaua sanitară proprie, precum şi în veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ superior militar subordonate, finanţate integral din venituri proprii, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate la titlul 51 ‘Transferuri între unităţi ale administraţiei publice'”, prevede proiectul de act normativ.

De asemenea, proiectul face referire şi la dotarea Institutului Cantacuzino, preluat de Ministerul Apărării.

„În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în proiectele aferente Planului sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Apărării Naţionale (PSCD), pentru perioada 2023 – 2026, derulate de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Medico – Militară ‘Cantacuzino’, se autorizează Ministerul Apărării Naţionale, în anul 2025, ca, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, până la sfârşitul exerciţiului bugetar, să introducă modificări la anexa nr. 3/18/15 ‘Sinteza bugetelor centralizate ale instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii pe anii 2025 – 2028’ în structura veniturilor proprii obţinute de instituţiile finanţate parţial din venituri proprii şi să efectueze virări de credite de angajament/bugetare, inclusiv la şi de la proiecte cu finanţare externă nerambursabilă şi cheltuieli de capital, şi între bugetele acestora, precum şi virări între articolul 51.01 ‘Transferuri curente’, alineatul 51.01.01 ‘Transferuri către instituţii publice’ şi articolul 51.02 ‘Transferuri de capital’, alineatul 51.02.48 ‘Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea unor investiţii, dotări cu aparatură, echipamente, instalaţii şi alte asemenea pentru activităţi de cercetare în domeniul sănătăţii’, cu încadrare în prevederile aprobate la titlul 51 ‘Transferuri între unităţi ale administraţiei publice'”, se mai spune în document.

Agenţia Naţională de Integritate, Ministerul Energiei şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au prevăzută cea mai mare creştere a creditelor bugetare în 2025, în timp ce scăderile cele mai semnificative sunt propuse pentru Autoritatea Electorală Permanentă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Externe, conform proiectului de buget publicat de Ministerul Finanţelor.

Astfel, Agenţia Naţională de Integritate are prevăzute credite de angajament de 100,578 milioane lei (plus 13,1%) şi credite bugetare de 87,379 milioane lei (plus 229,82%), Ministerul Energiei credite de angajament de 5,967 miliarde lei (plus 67,73%) şi credite bugetare de 15,273 miliarde lei (plus 161,14%) şi Ministerul Mediului de 11,255 miliarde lei (plus 31,94%), respectiv de 4,84 miliarde lei (plus 55,62%).

Ministerul Afacerilor Interne are credite de angajament mai mari cu 1,63% (de 35,187 miliarde lei) şi credite bugetare mai mari cu 2,68% (de 34,029 miliarde lei), Ministerul Apărării Naţionale are un plus de 19,61% la credite de angajament (108,981 miliarde lei) şi de 10,18% la credite bugetare (42,755 miliarde lei) iar Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii de 332% la credite de angajament (150,002 miliarde lei) şi de 19,66% la credite bugetare (43,266 miliarde lei). Creditele de angajament ale Ministerului Educaţiei sunt în creştere cu 28,28% (la 75,862 miliarde lei) şi cele bugetare cu 9,86% (la 64,818 miliarde lei), Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are o creştere cu 24,36% la credite de angajament (29,845 miliarde lei) şi cu 37,93% la credite bugetare (15,74 miliarde lei), iar creditele de angajament ale Ministerului Sănătăţii sunt mai mari cu 13,19% (la 30,338 miliarde lei), şi cele bugetare cu 35,11% (la 27,986 miliarde lei).

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale are prevăzute credite de angajament de 95,607 miliarde lei (plus 15,14%) şi bugetare de 96,111 miliarde lei (plus 17%), Ministerul Finanţelor credite de angajament de 25,153 miliarde lei (plus 101,9%) şi bugetare de 12,074 miliarde lei (plus 38,52) şi la acţiuni generale credite de angajament de 87,713 miliarde lei (plus 43,93%) şi bugetare de 85,918 miliarde lei (plus 39,61%), Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului credite de angajament de 4,046 miliarde lei (plus 194,55%) şi bugetare de 2,94 miliarde lei (plus 46,56%) şi Ministerul Justiţiei de 4,706 miliarde lei (plus 17,58%), respectiv de 4,154 miliarde lei (plus 16,18%).

Pentru Ministerul Agriculturii proiectul prevede o creştere a creditelor de angajament cu 7,53%, la 37,964 miliarde lei şi o scădere a creditelor bugetare cu 5,76%, la 25,785 miliarde lei, pentru Ministerul Culturii o majorare cu 37,29% a creditelor de angajament, la 2,49 miliarde lei, şi o reducere cu 1,16% a celor bugetare, la 1,404 miliarde lei, şi pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei o creştere cu 8,87% a creditelor de angajament, la 35,145 miliarde lei şi o scădere cu 12,15% a celor bugetare, la 21,662 miliarde lei.

Creditele de angajament ale Ministerului Public sunt mai mici cu 17,57% (de 2,145 miliarde lei) şi cele bugetare cu 16,74% (2,155 miliarde lei).

Administraţia Prezidenţială are prevăzute credite de angajament de 122,41 milioane lei (plus 19,23%) şi bugetare de 102,715 milioane lei (minus 10,35%), Senatul României de 281,44 milioane lei (minus 4,67%), ca şi cele bugetare (minus 4,34%), Camera Deputaţilor credite de angajament de 576,309 milioane lei (minus 7,17%) şi bugetare de 576,309 milioane lei (minus 6,81%), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie credite de angajament de 3,471 miliarde lei (minus 26,32%) şi bugetare de 3,445 miliarde lei (minus 25,67%), Curtea Constituţională credite de angajament de 50,33 milioane lei (minus 11,82%), şi bugetare tot de 50,33 milioane lei (minus 11,36%) şi Secretariatul General al Guvernului de 2,692 miliarde lei (plus 17,3%), respectiv de 2,373 miliarde lei (plus 8,35%).

În ceea ce priveşte serviciile, Serviciul Român de Informaţii are credite de angajament de 5,152 miliarde lei (plus 7,85%) şi bugetare de 4,435 miliarde lei (plus 11,62%), Serviciul de Informaţii Externe credite de angajament de 911,7 milioane lei (plus 22,18%) şi bugetare de 811,7 milioane lei (plus 5,41%), Serviciul de pază şi Protecţie credite de angajament de 404,86 milioane lei (plus 4,41%) şi bugetare de 443,293 milioane lei (plus 15,11%) şi Serviciul de Telecomunicaţii speciale credite de angajament de 2,277 miliarde lei (plus 73,75%) şi bugetare de 2,415 miliarde lei (plus 50,54%).

Creditele de angajament ale Academiei Române sunt mai mari cu 19,98% (la 680,98 milioane lei) şi cele bugetare cu 24,06%, la 665,98 milioane lei, în timp ce creditele de angajament ale Institutului Cultural Român sunt în scădere cu 1,03% (la 38,55 milioane lei) şi cele bugetare cu 0,48% (tot 38,55 milioane lei).

Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor are prevăzute credite de angajament, respectiv bugetare de 17,712 milioane lei (minus 5,27%), Curtea de Conturi credite de angajament de 620,72 milioane lei (plus 25,57%) şi bugetare de 576,1 milioane lei (plus 38,7%), Consiliul Concurenţei credite de angajament/bugetare de 106,35 milioane lei (plus 32,21%) şi Avocatul Poporului de 25,98 milioane lei (plus 2,4%).

Proiectul de buget prevede credite de angajament de 33,106 milioane lei (plus 91,84%) şi bugetare de 22,256 milioane lei (plus 29,52%) pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului, pentru Agenţia Naţională de Presă AGERPRES credite de angajament/bugetare de 32,517 milioane lei (plus 4,95%), pentru Societatea Română de Radiodifuziune de 446 milioane lei (plus 3,08%) şi pentru Societatea Română de Televiziune de 474 milioane lei (plus 0,18%).

Ministerul Finanţelor a publicat joi noaptea proiectul de buget pentru acest an, construit pe o creştere economică de 2,5%, ceea ce duce valoarea Produsului Intern Brut la 1.912 miliarde de lei preţuri curente.

Inflaţia medie anuală pe care a fost calculat bugetul este de 4,4%.

Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate 667,523 miliarde de lei, reprezentând 34,9% din PIB, iar cheltuielile la 802,170 miliarde de lei, respectiv 41,9% din PIB.