Bianca-Augusta Oroian, medic psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iaşi, consideră că modificarea compoziţiei microbiotei intestinale poate reprezenta un factor cheie pentru dezvoltarea unei susceptibilităţi faţă de diferite tulburări psihice precum depresia, anxietatea, tulburarea bipolară, schizofrenia sau tulburarea de spectru autist.
Medicul a explicat că tractul gastrointestinal este populat de o gamă largă de microorganisme, precum bacterii, virusuri, fungi, care ajung la nivelul colonului.
„Ei bine, această populaţie este numită microbiotă intestinală şi s-a demonstrat că influenţează creierul, atât funcţia sa, prin producerea de neurotransmiţători precum dopamină, serotonină, acetilcolină sau melatonină, cât şi prin toxinele bacteriene. De asemenea, microbiota intestinală joacă un rol important în dezvoltarea sistemului imunitar, protejează organismul împotriva agenţilor infecţioşi, ajută la reducerea numărului de agenţi patogeni şi contribuie la sinteza de vitamine B1, B6, B12, K. Compoziţia microbiotei nu numai că este unică pentru fiecare persoană în parte, dar se poate modifica şi fluctua în funcţie de fiecare etapă a vieţii. Pe parcursul primilor doi ani de viaţă, microbiota nou-născuţilor se află într-o continuă schimbare, devenind din ce în ce mai diversă, astfel încât la 3 ani populaţia de microorganisme a unui copil este foarte asemănătoare cu cea a unui adult”, a declarat pentru Agerpres dr. Bianca-Augusta Oroian.
Desigur, susţine aceasta, factori precum consumul de antibiotice, mai ales în copilărie, sau o dietă inadecvată pot produce mari schimbări în ceea ce priveşte integritatea şi stabilitatea acestei colonii microbiene.
„Când ne referim la un adult, factori precum genetica personală, zona geografică de origine, dieta, stilul de viaţă, dar şi nivelul de stres perceput pe tot parcursul vieţii pot influenţa sănătatea microbiotei. Prin această variabilitate a sa putem înţelege de ce oamenii reacţionează diferit la acelaşi tip de mâncare, de ce unii răspund mai bine la unele medicamente decât alţii sau chiar de ce unii indivizi au o calitate mai bună a somnului. Atunci când microbiota suferă dezechilibre apare disbioza. Această perturbare duce la o apărare deficitară împotriva speciilor patogene, slăbind sistemul imunitar şi făcându-ne vulnerabili în faţa diverselor pericole”, spune aceasta.
Ea atrage atenţia că în ultima perioadă au apărut din ce în ce mai multe semnale de alarmă care vizează consumul de antibiotice într-un mod necontrolat.
„Este important ca administrarea lor să se facă doar la recomandarea medicului, respectând indicaţiile acestuia referitoare la modul de administrare, precum şi la durata tratamentului. Scurtarea sau prelungirea perioadei de administrare a medicamentelor poate cauza dezechilibre ale microbiotei, dar şi un răspuns inadecvat la tratament. Utilizarea excesivă a antibioticelor va duce la o rezistenţă microbiană, astfel încât respectivii germeni vor deveni din ce în ce mai greu de tratat, limitând opţiunile terapeutice. Mai mult decât atât, s-au efectuat multiple studii care au arătat o corelaţie directă între tratamentele dese sau de lungă durată ce utilizează antibiotice şi riscul de a dezvolta o tulburare din spectrul anxietăţii. De asemenea, în ceea ce priveşte tulburarea depresivă, s-a observat o legătură dublă între microbiotă şi această patologie, în sensul că se pot influenţa reciproc”, a explicat dr. Bianca-Augusta Oroian.
Aceasta a subliniat că, prin ajustarea şi îmbunătăţirea stilului de viaţă, a dietei, a ritmului circadian, microbiota intestinală se poate „bucura” de o prevalenţă crescută de bacterii benefice, influenţând astfel, într-un sens pozitiv, şi patologia psihiatrică de bază.
„Flora intestinală, microbiota, modulează proteine şi neurotrofine implicate în dezvoltarea cerebrală şi în neuroplasticitate, adică acea capacitate a creierului de a se adapta, de a forma noi conexiuni între neuroni. Cercetările arată că astfel de modificări stau la baza patofiziologică a schizofreniei. Schimbări ale compoziţiei microbiotei se află de asemenea în legătură cu procesele cognitive, cu memoria, atenţia şi concentrarea. Chiar şi stresul, un termen cu care suntem deja familiarizaţi în viaţa de zi cu zi, unde totul se desfăşoară într-un ritm accelerat, unde cerinţele cresc din ce în ce mai mult, fie că vorbim de locul de muncă sau de îndatoriri multiple în viaţa de familie, devine la un moment dat un factor direct care schimbă compoziţia microbiotei intestinale. Stresul cronic, în cazul căruia organismul nu reuşeşte să ‘decupleze siguranţa’ şi rămâne cantonat într-o stare continuă de tensiune, creşte susceptibilitatea de a dezvolta o tulburare mentală”, a subliniat medicul psihiatru.
Este, aşadar, important – spune medicul – să ne fixăm atenţia spre aspectele stilului nostru de viaţă pe care le putem modifica, precum reducerea zahărului, consumului de băuturi alcoolice şi evitarea aditivilor alimentari. De asemenea, se recomandă o igienă orală bună, care să nu permită bacteriilor să se dezvolte în exces la acel nivel.
Medicul Bianca-Augusta Oroian evidenţiază importanţa pre şi probioticelor în alimentaţie.
„Probioticele sunt organisme vii, cu rol în digerarea corectă a alimentelor, asimilarea completă a nutrienţilor şi întărirea sistemului imunitar, iar prebioticele au rolul de a hrăni probioticele, de a susţine dezvoltarea coloniilor şi avansarea lor prin tractul digestiv. Prebiotice găsim în surse naturale precum cereale integrale precum ovăz, grâu, banane, ceapă, usturoi, sparanghel, praz, miere, iar probiotice în alimente precum iaurt, lapte bătut, brânzeturi, chefir, sana, varză sau murături”, a precizat dr. Oroian.
În opinia sa, efectele unei microbiote alterate nu sunt limitate la nivel gastrointestinal, ci pot afecta inclusiv sănătatea pielii, a părului, a aparatului cardiovascular, a sistemului nervos, jucând uneori un rol chiar în apariţia diabetului, a patologiilor oncologice sau inflamatorii.
„Semne şi simptome ale disbiozei intestinale sunt tulburări de tranzit, meteorism abdominal, crampe abdominale, deficienţe nutriţionale, acnee, psoriazis, eczeme ale pielii, astm, oboseală cronică, dificultăţi de concentrare, tulburări de memorie, anxietate, depresie, cefalee. În concluzie, atunci când ne confruntăm cu o tulburare psihică, indiferent de gradul de gravitate perceput, ar trebui să avem o abordare cât mai complexă a intervenţiei terapeutice şi să acordăm importanţă tuturor aspectelor, pentru că factori aparent minori precum sănătatea tractului gastrointestinal sau nivelul zilnic de stres pot produce diferenţe majore în prognosticul şi evoluţia unei anumite patologii”, a conchis medicul Bianca-Augusta