Vă prezentăm în continuare definiția medierii școlare, ce atribuții are un mediator și a condițiilor necesare pentru angajarea unui mediator școlar în comunitate.
Metodologia de identificare a unităților de învățământ preuniversitar în care se impune furnizarea serviciilor de mediare școlară
Criteriile de tip educaţional sunt următoarele:
1. în comunitatea în care se află şcoala există copii de vârstă preşcolară care nu sunt cuprinşi în învăţământul preşcolar şi copii de vârstă şcolară care nu au frecventat niciodată şcoala sau care au abandonat învăţământul obligatoriu;
2. rata abandonului şcolar în învăţământul obligatoriu şi rata absenteismului şcolar sunt ridicate, iar rezultatele şcolare ale elevilor sunt nesatisfăcătoare într-un procent semnificativ;
3. şcoala este multietnică sau este o şcoală în care predomină elevi de etnie romă;
4. limba de predare este diferită de limba maternă;
5. cultura minorităţii este slab reprezentată la nivelul şcolii;
6. deşi în şcoală sunt mulţi elevi care aparţin unei minorităţi naţionale, nu există cadre didactice care aparţin acelei etnii;
7. există sau se manifestă riscul unor conflicte în comunitate şi/sau în şcoală care pot afecta participarea şcolară a copiilor romi, din cauze care ţin de segregarea etnică sau de alte forme de discriminare;
8. există comportamente discriminatorii faţă de elevii romi.
Criteriile de tip socioeconomic sunt următoarele:
1. localitatea se află într-o zonă cunoscută ca defavorizată;
2. în comunitate există familii cu mulţi copii sau cu copiii aflaţi în grija altor persoane decât a părinţilor;
3. există semnale că în comunitate este exploatată munca minorilor, ceea ce conduce la abandon şcolar;
4. în comunitate există o rată ridicată a şomajului sau numărul persoanelor încadrate în muncă cu forme legale este mic;
5. în comunitate există multe persoane care nu au acte de identitate;
6. un mare număr dintre membrii comunităţii sunt nevoiţi să migreze temporar pentru a-şi asigura sursele de existenţă;
7. în comunitate există o atitudine negativă faţă de minoritatea naţională sau în comunitate au avut loc conflicte interetnice ori există premise pentru declanşarea lor;
8. elevii şcolii provin, în majoritate, din familii dezavantajate.
Criteriile de tip cultural sunt următoarele:
1. comunitatea este multietnică;
2. locuitorii din comunitate folosesc meseriile tradiţionale ale etniei ca mijloc de supravieţuire;
3. accesul la publicaţii, librării, biblioteci, radio, televiziune este redus sau inexistent;
4. nivelul de educaţie şcolară al membrilor comunităţii este scăzut.
Anexa – Model date pe care comunitatea le poate furniza școlii pentru realizarea solicitării anagajării mediatorului școlar
Responsabilităţile şi atribuţiile mediatorilor şcolari
Atribuţiile mediatorului şcolar sunt următoarele:
1. facilitează dialogul şcoală-familie-comunitate;
2. contribuie la menţinerea şi dezvoltarea încrederii şi a respectului faţă de şcoală în comunitate şi a respectului şcolii faţă de comunitate;
3. monitorizează copiii de vârstă preşcolară din comunitate care nu sunt înscrişi la grădiniţă şi sprijină familia/susţinătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învăţământul preşcolar;
4. monitorizează copiii de vârstă şcolară, din circumscripţia şcolară, care nu au fost înscrişi niciodată la şcoală, propunând conducerii şcolii soluţii optime pentru recuperarea lor şi facilitând accesul acestora la programele alternative de învăţământ (înscrierea în învăţământul de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvenţă redusă, includerea în Programul „A doua şansă” etc.);
5. sprijină organizarea de programe-suport pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare (programe de recuperare, programe de intervenţie personalizată, programe de tip „şcoala de după şcoală” etc.);
6. colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educaţie şi menţinerea copiilor în sistemul educaţional obligatoriu;
7. consemnează cu acurateţe şi obiectivitate problemele educaţionale sau de altă natură care au efect asupra participării la educaţie a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul şcolii şi despre prevederile legale referitoare la participarea copiilor la educaţie;
8. asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflaţi în pericol de abandon şcolar, monitorizează situaţia şcolară şi activitatea extraşcolară a acestora, încurajând participarea lor la educaţie;
9. transmite şcolii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluţiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educaţie al copiilor;
10. contribuie la deschiderea şcolii către comunitate şi la promovarea caracteristicilor etnoculturale în mediul şcolar, prin implicarea în organizarea de activităţi cu părinţii/alţi membri ai comunităţii, organizarea de activităţi cu dimensiune multiculturală, organizare de activităţi extracurriculare etc.;
11. monitorizează şi încurajează prezenţa elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin;
12. sprijină elaborarea planului de desegregare şcolară şi implementarea acestuia, prin colaborare cu conducerea şcolii;
13. informează autorităţile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor copilului şi sprijină demersurile acestora pentru soluţionarea situaţiilor respective.
Model date pe care comunitatea le poate furniza școlii pentru realizarea solicitării anagajării mediatorului școlar
În comunitatea în care se află şcoala există copii de vârstă preşcolară care nu sunt cuprinşi în învăţământul preşcolar şi copii de vârstă şcolară care nu au frecventat niciodată şcoala sau care au abandonat învăţământul obligatoriu;
1. Lista a copiilor de vârstă preșcolară care nu sunt în învățământul preșcolar(grădiniță).
2. Listă a familiilor cu mulţi copii sau cu copiii aflaţi în grija altor persoane decât a părinţilor;
3. există semnale că în comunitate este exploatată munca minorilor, ceea ce conduce la abandon şcolar;
4. în comunitate există o rată ridicată a şomajului sau numărul persoanelor încadrate în muncă cu forme legale este mic;
5. în comunitate există multe persoane care nu au acte de identitate;
6. un mare număr dintre membrii comunităţii sunt nevoiţi să migreze temporar pentru a-şi asigura sursele de existenţă;
7. în comunitate există o atitudine negativă faţă de minoritatea naţională sau în comunitate au avut loc conflicte interetnice ori există premise pentru declanşarea lor;
8. elevii şcolii provin, în majoritate, din familii dezavantajate.
Criteriile de tip cultural sunt următoarele:
1. comunitatea este multietnică;
2. locuitorii din comunitate folosesc meseriile tradiţionale ale etniei ca mijloc de supravieţuire;
3. accesul la publicaţii, librării, biblioteci, radio, televiziune este redus sau inexistent;
4. nivelul de educaţie şcolară al membrilor comunităţii este scăzut.
Pentru funcţia de mediator şcolar este necesară absolvirea cu diplomă de licenţă cu specializarea asistenţă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;06/11/2019 – litera a fost modificată prin Ordonanţă de urgenţă 68/2019.
Legislație: Ordin 1539/2007privind normele de încadrare şi de activitate ale mediatorului şcolar
