În Banat, Bucovina, Dobrogea, Maramureş şi Moldova trăiesc cei mai puţini romi din totalul celor care locuiesc pe teritoriul României. În Crişana, Muntenia, Oltenia şi Transilvania numărul lor este mai mare decât în restul ţării.
Neoficial, romii sunt cei mai mulți, dar, oficial, ei reprezintă a doua cea mai numeroasă minoritate din ţara noastră, după cea maghiară.
Conform datelor oferite de cel mai recent recensământ, cel din 2011, în România trăiau aproape 620.000 de romi. Numărul ar reprezenta cam 3,25% din populaţia totală a ţării. Conform recensământului din 1977, în România trăiau aproape 230.000 de romi, ceea ce reprezenta cam 1,05% din populaţia de atunci a ţării. Şi mai înapoi în timp, în anul 1930, pe vremea României Mari, aproximativ 1,6% din populaţia ţării era de etnie romă.
De-a lungul istoriei, nu doar numărul romilor din România a cunoscut fluctuaţii considerabile, ci şi nivelul lor de trai. Grăitor în acest sens este, conform unor studii de specialitate, procentul impresionant de 37% dintre romi care au declarat că ultimul loc de muncă l-au avut în anul 1990. Pe de altă parte, în 2003, în cadrul unui Raport regional al Dezvoltării Umane inclus în Progamul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, 78% dintre romii intervievaţi considerau că, pentru ei, respectarea “drepturilor omului” ar însemna “găsirea unui loc de muncă”.
Conform datelor înregistrate la ultimul recensământ, se pare că, în prezent, în România, etniile însumează 11,4% din totalul populaţiei ţării noastre, deși procentul este mai mare, în realitate…
Sursa: Talida Stănică, „Kestiuni rome. O incursiune în cultura, istoria și tradițiile romilor”, București, 2014