La zi

Tradiţia Mărţişorului – 1 Martie

Mărţişorul este unul dintre cele mai vechi şi populare obiceiuri româneşti. Tradiţia Mărţişorului are o vechime considerabilă şi, potrivit acesteia, se spune că persoana care poartă un mărţişor este ferită de rele şi că acesteia îi merge bine tot anul.

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Macedonia de Nord şi Republica Bulgaria – în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

„Simbol al celor mai curate sentimente şi păstrător al unor mari speranţe pentru anul abia început, mărţişorul nu încetează să fascineze. Sub nenumărate înfăţişări, de la simplul şnur, cel mai adesea alb-roşu, însoţit sau nu de o amuletă, până la cele mai meşteşugite forme, prins în piept sau la încheietura mâinii şi apoi agăţat adeseori într-un pom înflorit, dăruit fetelor, dar şi băieţilor, mărţişorul este unul dintre cele mai populare obiceiuri româneşti”, se aminteşte pe site-ul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.

Numele oficial al lunii martie a influenţat, în ultimele decenii, generalizarea denumirii sărbătorii care cade la 1 Martie, Mărţişor, în defavoarea altor denumiri mai vechi, cum ar fi Dochia, Dragobete. Tot „mărţişor” se numeşte şi cadoul făcut de 1 martie, arată Ion Ghinoiu în lucrarea sa „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Editura Elion, 2002).

„Mărţişorul reprezintă un vechi obicei cu caracter lunar şi feminin, răspândit pe tot teritoriul României, practicat şi în alte zone sud-est europene. Iniţial, şnurul împletit, un fir roşu şi unul alb, era confecţionat de femei şi oferit în familie şi în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Astăzi este dăruit de bunici/părinţi/naşi copiilor pentru a fi sănătoşi, de flăcăi fetelor pentru a fi frumoase şi drăgăstoase, de bărbaţi femeilor, de copii mamelor, bunicilor, rudelor, de fete şi femei altor fete şi femei. De remarcat că în unele zone din Moldova şi Transilvania este dăruit şi bărbaţilor”, potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului.

Odată cu 1 martie se intră şi în „zilele Babelor”. Conform tradiţiei populare, primăvara începe cu Baba Dochia şi zilele ei, cunoscute drept „Zilele babei” (primele 9 sau 12 zile ale lunii martie). Zilele babei corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară. Astfel, la români, simbolul mărţişorului este corelat şi cu Baba Dochia, după unele tradiţii, firul Mărţişorului fiind tors de aceasta în timp ce urca cu oile la munte.

În zilele noastre, mărţişorul, făcut din două fire răsucite – unul alb şi celălalt roşu – şi de care, de cele mai multe ori, se prinde un mic obiect artizanal, este dăruit doamnelor şi domnişoarelor în ziua de 1 martie. „Astăzi semnificaţiile principale ale Mărţişorului sunt de natură simbolică. Amuleta însoţitoare a şnurului particularizează mesajul simbolic şi alegoric al mărţişorului (floarea – frumuseţea, coşarul şi potcoava – purtătoare de noroc, fluturele – gingăşia)”.

În Bucureşti, un loc care aminteşte de tradiţia mărţişorului este Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărţişor”, din strada Mărţişor. Numele străzii şi al Casei memoriale, „Mărţişor”, vine de la un obicei pe care locuitorii zonei îl aduseseră cu ei din locurile natale, în special din regiunea Olteniei, anume acela de a atârna, primăvara, în ramurile pomilor şnururi împletite alb-roşii, menite, în credinţa oamenilor, să aducă recolte bune în acel an.

La Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti este organizat, în perioada 26 februarie – 3 martie 2024, Târgul de Mărţişor.

Lasă un răspunsAnulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Tendință

Exit mobile version