Lucrările de refacere a pasajului rutier de la Piaţa Unirii vor începe în jurul datei de 20 iunie şi este preconizat să fie finalizate până la 1 septembrie, a anunţat primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, joi, într-o conferinţă de presă.
„Pentru partea de punere în siguranţă a pasajului rutier (…), lucrările vor începe în jurul datei de 20 iunie, adică după ce şcolile şi grădiniţele îşi închid activitatea, şi depunem toate eforturile – şi sunt convins că vom reuşi acest lucru – să finalizăm până la data de 1 septembrie, astfel încât deranjul pe care-l creăm să fie redus la minim şi să profităm de perioada verii, în care traficul este uşor redus în Bucureşti. (…) Estimăm că vom opri circulaţia undeva în jurul datei de 20 iunie, astfel încât pe parcursul verii, până la începerea şcolii, să putem realiza integral aceste măsuri de punere în siguranţă”, a declarat Daniel Băluţă.
Vor fi făcute lucrări la sistemul de ventilaţie, iluminat, la sistemele de colectare a apelor pluviale.
Potrivit lui Daniel Băluţă, expertiza realizată în 2017 arată că planşeul din zona Unirii este la nivelul patru din cinci de risc.
El speră ca într-un an să se poate încheia studiul de fezabilitate, după care să se realizeze proiectul tehnic şi să înceapă „manevrele efective de consolidare sau înlocuire, pentru că specialiştii vor decide acest lucru”.
Decanul Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, conf. univ. dr. ing. Adrian Burlacu, a afirmat că problemele din zona Unirii „sunt multe, vechi şi necesită o abordare etapizată, având în vedere locaţia ultracentrală, dar şi fluxul ridicat atât de maşini, cât şi de pietoni”.
Pasajul Unirii a fost construit în anii 1986-1987, are o lungime de aproximativ 800 de metri, o lăţime de 14 metri, două benzi de circulaţie pe fiecare sens şi este tranzitat zilnic de peste 60.000 de maşini.
Planşeul de la Pasajul Unirii a fost realizat în anii ’70. Construcţia din beton acoperă râul Dâmboviţa pe lăţimea de 32 de metri şi pe lungimea de 360 de metri, de la strada Căldărari până la pasajul subteran Unirii.
Printre defectele şi degradările planşeului se numără: armături fără strat de acoperire; infiltraţii produse de lipsa sau deteriorarea hidroizolaţiei; degradări ale căii pe pod şi ale trotuarelor; fisuri şi crăpături, din contracţie; deteriorări serioase ale betonului; lipsa pantelor de scurgere a apelor pe pod.
