Învăţământul profesional dual are nevoie de modificări legislative, de campanii de informare, dar şi de programe de învăţământ adaptate cererii şi ofertei de pe piaţa forţei de muncă, au fost concluziile conferinţei dedicate acestei forme de educaţie organizată marţi de VoHub – coaliţia pentru promovarea învăţământului profesional dual în România.
„Ne-am dorit ca, de la Oradea, al doilea loc ocupat în dezvoltarea învăţământului profesional dual din România, să tragem nişte concluzii despre ceea ce avem de făcut în viitorul apropiat. Şi anume: trebuie să modificăm cadrul legislativ astfel încât să stimulăm implicarea companiilor mici şi mijlocii în dezvoltarea învăţământului dual, trebuie să investim mai mult în campaniile de conştientizare pentru a dezvolta atractivitatea învăţământului profesional dual în rândul părinţilor şi al elevilor şi, nu în ultimul rând, avem foarte mult de lucru pe zona de curriculă şi foarte mult de lucru are şi Ministerul Educaţiei în a crea mecanisme de a dezvolta cât mai mult această formă de învăţământ”, a declarat marţi, pentru AGERPRES, preşedintele VoHub, Mihaela Nadia Sandu, la finalul lucrărilor conferinţei organizate în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor şi Asociaţia Firmelor Bihorene.
Potrivit acesteia, în luna august va fi organizată prima întâlnire de lucru, la Senat, pentru modificarea cadrului legislativ în domeniu, după care se va solicita acordul Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru un mesaj de promovare a învăţământului profesional ca formă de educaţie care permite accesul pe piaţa muncii.
„În lege vrem să creăm mecanisme de stimulare a mediului privat de a se implica mai activ în învăţământul profesional dual şi în paralel să se aducă modificări şi în Legea educaţiei pentru componenţa consiliului de administraţie al şcolilor profesionale”, a precizat Mihaela Sandu.
Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Maria Ştefania Manea a subliniat că nu se cunoaşte sistemul dual nici chiar în rândul cadrelor didactice şi a vorbit despre „încremenirea în profesie” şi nevoia de formare continuă a profesorilor, despre o insuficientă informare şi promovare a acestui sistem dual, precum şi despre nevoia de a generaliza implementarea mecanismului de evaluare şi de monitorizare a politicilor publice pe componenta măsuri active şi formare profesională.
Ea a menţionat şi obiectivele ce ar urma să fie realizate prin Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare, dar şi prin PNRR.
Potrivit reprezentantei Ministerului Educaţiei, sistemul profesional dual a pornit în anul 2017-2018, nivel 3 de calificări, cu durata studiilor de trei ani, iar la finalul anului 2020 erau deja 1.847 de absolvenţi, certificaţi pentru 39 de calificări profesionale din 12 domenii şi pregătiţi în colaborare cu 235 de operatori economici din 28 de judeţe.
„Sunt date foarte importante, pentru că le comparăm cu cele actuale. Azi mai sunt încă două judeţe care nu au sistem de învăţământ dual. Doar două judeţe. De la 235 am ajuns la 865 de operatori economici. Şi potrivit planului de şcolarizare pentru anul 2021-2022, ne apropiem de 6.000 de elevi pe care să-i şcolarizăm în sistem dual. Sigur că nevoile dumneavoastră sunt mult mai mari”, a declarat Ştefania Manea.
Secretarul de stat în Ministerul Economiei Daniela Nicolescu a susţinut că învăţământul profesional dual este „un subiect greu”, în care „oferta educaţională este foarte slabă la cererea economică foarte ridicată”, existând „o prăpastie foarte mare între ceea ce cer antreprenorii şi ce scoate învăţământul”, iar deficitul de forţă de muncă va fi, în cinci ani, de o jumătate de milion.
„Noi, Ministerul Economiei, ne aflăm într-o situaţie dificilă. Eu chiar sunt un promotor al învăţământului dual şi trag cât pot de tare ca forţa de muncă să vină de pe piaţa internă. Dar să ştiţi că presiunea care o pun organizaţiile patronale pe noi, Ministerul Economiei, e să facem fiscalităţi pentru a aduce forţă de muncă de afară. Din Thailanda, din Vietnam şi altele. Am studiat piaţa asta. Sunt mult mai disciplinaţi, se mulţumesc cu mai puţin, se munceşte mai bine cu ei. Dacă noi nu vom face un efort deosebit – Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei – să putem oferi forţă de muncă aşa cum se cere acum, calificată, o să pierdem bătălia. Şi vom avea lucrători din afară, iar ai noştri vor merge să lucreze afară. Aş vrea să văd învăţământ dual până la nivel universitar”, a afirmat Daniela Nicolescu.
